Gheorghe Piperea atrage atenția asupra anchetei McKinsey. Franța și Belgia au dispus sechestrarea a 65 de milioane de euro
SURSA FOTO: Partidul AUR - Gheorghe Piperea
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a prezentat, într-un mesaj publicat pe Facebook, informații despre ancheta derulată în Franța și Belgia în cazul companiei americane de consultanță McKinsey. Potrivit informațiilor invocate de Piperea, Parchetul Național Financiar din Franța, instituție comparată cu Direcția Națională Anticorupție din România, în colaborare cu parchetul din Bruxelles, a dispus sechestrarea sumei de 65 de milioane de euro aparținând companiei McKinsey.
Gheorghe Piperea atrage atenția asupra anchetei McKinsey
Ancheta privind compania americană vizează fapte de fraudă fiscală și spălare de bani și se desfășoară din 2022, perioada pandemiei de COVID-19. McKinsey a fost consultant al guvernului francez în timpul pandemiei, în special în ceea ce privește politicile publice din domeniul sanitar, iar compania continuă să aibă contracte cu statul francez, inclusiv cu președinția lui Emmanuel Macron.
Gheorghe Piperea susține în mesajul publicat pe Facebook că statul francez a externalizat către McKinsey o serie de sarcini legate de elaborarea legislației, procedurilor și strategiilor privind gestionarea pandemiei. În opinia europarlamentarului AUR, compania americană a avut un rol inclusiv în redactarea unor măsuri adoptate în Franța în perioada respectivă, printre acestea numărându-se și regulile referitoare la certificatul de vaccinare.
La un moment dat, reglementările respective au fost contestate la Consiliul Constituțional francez, unul dintre argumentele invocate fiind faptul că atribuții considerate esențiale pentru stat erau externalizate către companii private care obțineau venituri foarte mari din astfel de contracte. Sesizarea a fost respinsă.
Piperea menționează însă că presa franceză a remarcat ulterior faptul că unul dintre directorii strategici ai McKinsey era fiul președintelui Consiliului Constituțional.
Europarlamentarul afirmă că McKinsey a prestat servicii similare și pentru Comisia Europeană, precum și pentru alte 63 de state din întreaga lume. Printre acestea se numără Australia, Canada și Noua Zeelandă, state despre care Piperea susține că au adoptat măsuri pandemice chiar mai stricte decât Franța și Italia.
În opinia sa, implicarea aceluiași consultant în mai multe state ar explica impresia că guvernele au acționat într-un mod similar în perioada pandemiei, ca și cum ar fi gestionat împreună aceeași amenințare. Piperea consideră că, în realitate, elementul comun ar fi fost utilizarea aceluiași consultant.
„Parchetul Național Financiar din Franța (un fel de DNA francez), în colaborare cu parchetul din Bruxelles, a dispus sechestrarea sumei de 65 de milioane de euro aparținând companiei americane de consultanță americană McKinsey. Este vorba de o anchetă de fraudă fiscală și de spălare de bani care durează din 2022, încă din plandemie.
Compania americană McKinsey a fost consultantul guvernului francez în plandemie, pe diverse teme, dar în special pe politicile publice din domeniul sanitar. Este și azi. Are contracte chiar și cu președinția Macron.
Practic, statul francez a externalizat către McKinsey sarcina de a scrie legi, proceduri și strategii de “luptă” contra plandemiei. Măsurile cu caracter cvasi-nazist luate de Franța în timpul plandemiei, în special cele referitoare la certificatul de vaccinare (denumit și nazipass de oponenții contra politicilor plandemice), au fost scrise chiar de McKinsey.
La un moment dat, acest gen de reglementare a fost atacat la Consiliul Constituțional francez pentru motivul că sarcini esențiale ale statului sunt externalizate către privați, care fac sute de milioane anual din acest biznis. Sesizarea s-a respins. Doar că presa a observat că unul dintre directorii strategici ai McKinsey era fiul președintelui Consiliului Constituțional…
McKinsey a făcut ceva similar și pentru Comisia Europeană, precum și pentru alte 63 de state ale lumii, inclusiv Australia, Canada și Noua Zeelanda (state care au exagerat chiar și mai mult decât Franța și Italia cu măsurile plandemice). De aici și impresia că toată lumea s-a comportat la fel în plandemie, ca și când ar fi “luptat” contra unui inamic comun. În realitate, era vorba de un consultant comun”, a scris europarlamentarul pe Facebook.
Piperea acuză McKinsey că a evitat plata impozitelor prin spălare de bani și conflicte de interese
Potrivit datelor prezentate de europarlamentar, în perioada 2021-2022, McKinsey a înregistrat o cifră cumulată de afaceri de 30 de miliarde de dolari din activitatea de consultanță. Piperea compară această evoluție cu situația economică dificilă traversată de numeroase companii și persoane în perioada pandemiei, subliniind că firma de consultanță și-a continuat creșterea.
În același timp, Piperea acuză McKinsey că a evitat plata impozitelor prin mecanisme precum spălarea de bani, conflictele de interese și ceea ce este cunoscut drept ușa rotativă. În descrierea sa, experți ai companiei ajungeau pe funcții-cheie în instituții publice prin numirea de către demnitari sau birocrați de rang înalt, iar după încheierea activității în structurile statului reveneau la McKinsey pe poziții mai bine plătite.
În Franța, impozitul pe profit este de 25%, după ce până în 2020 nivelul acestuia fusese de 33%. Piperea afirmă că McKinsey nu a plătit de ani de zile impozit pe profit în Franța.
Europarlamentarul face trimitere la o constatare a Senatului Franței din 2022, inclusă într-un raport oficial. Potrivit lui Piperea, raportul respectiv a stat la baza anchetei Parchetului Național Financiar francez privind presupusa fraudă fiscală și spălarea de bani.
„Și McKinsey prospera fără să achite impozite, utilizând spălarea de bani, conflictele de interese și “ușa rotativă” (experți McKinsey erau numiți pe funcții cheie de demnitari sau birocrați de rang înalt care, după ce își făceau “treaba” în structurile de stat, se întorceau la McKinsey, pe poziții mai bine remunerate). În Franța, impozitul pe societăți e enorm: 25% (înainte de 2020 era de 33%).
McKinsey nu plătește de ani de zile niciun cent din acest impozit în Franța. E o constatare a Senatului Franței, din 2022, prezentă într-un raport oficial – raport de la care s-a și pornit ancheta Parchetului Național Financiar, care vizează spălarea de bani și frauda fiscală a McKinsey”, a mai scris el.

Oficialii francezi au caracterizat practicile fiscale atribuite McKinsey drept o formă de optimizare fiscală
Oficialii francezi au caracterizat practicile fiscale atribuite McKinsey drept o formă de optimizare fiscală considerată de Piperea excesiv de evidentă. Mecanismul descris presupune crearea în Franța a unor costuri și cheltuieli care ajung să egaleze sau să depășească încasările companiei.
Printre metodele menționate se află importul de servicii de consultanță, inclusiv situația în care McKinsey, în calitate de consultant al guvernului francez, utilizează la rândul său servicii de consultanță, precum și diverse externalizări de servicii, dobânzi și achiziții externe.
Piperea mai indică rezidența fiscală în state considerate paradisuri fiscale și structura acționariatului bazată pe fundații acționariale. Potrivit afirmațiilor sale, sistemul fiscal din Statele Unite permite în astfel de situații taxe zero sau impozite simbolice.
Europarlamentarul susține că aceste mecanisme ar permite companiei să nu achite impozite în Franța sau în Uniunea Europeană, în pofida existenței, din 2016, a unei directive europene destinate combaterii optimizării fiscale, pe care Piperea o descrie drept o formă mascată de evaziune fiscală.
El explică și calificarea de optimizare fiscală caricaturală atribuită practicilor companiei prin faptul că mecanismele utilizate ar fi atât de vizibile încât, în opinia sa, par realizate într-un mod aproape demonstrativ.
„Oficialii francezi au arătat că ceea ce face McKinsey prin operațiunile de prețuri de transfer este o variantă “caricaturală” de optimizare fiscală. McKinsey creează în Franța costuri și cheltuieli care egalează sau depășesc încasările, prin importul de consultanță (adică, McKinsey, consultant al guvernului francez, utilizează consultanți…) și prin tot felul de externalizări de servicii, dobânzi, achiziții externe etc.
Rezidența fiscală în state – paradis fiscal și acționariatul compus din fundații acționariale (pentru care SUA asigură zero taxe sau impozite simbolice) fac ca McKinsey să nu achite niciun impozit în Franța sau în UE, în ciuda faptului că există încă din 2016 o Directivă UE de combatere a optimizării fiscale, care este o formă mascată de evaziune fiscală”, a subliniat Gheorghe Piperea.
Europarlamentarul îl indică pe Emmanuel Macron drept un apropiat al companiei
Piperea susține că rețeaua de interese construită în jurul McKinsey este foarte extinsă și că, de-a lungul timpului, compania nu a fost deranjată în mod semnificativ.
Europarlamentarul îl indică pe Emmanuel Macron drept un apropiat al companiei și subliniază că McKinsey are în continuare contracte de consultanță cu statul francez.
În analiza sa, externalizarea unor atribuții esențiale ale statului către firme private reprezintă modelul de business pe care îl asociază cu partidele libertariene și progresiste de tip Renew. Piperea critică ideea potrivit căreia statul trebuie să apeleze la consultanți privați pentru a elabora reglementări și proceduri.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană cheltuie anual miliarde de euro pentru servicii de consultanță destinate elaborării de reglementări și proceduri, dar și pentru întocmirea unor liste scurte de companii cu care instituțiile publice urmează să încheie contracte prin proceduri de achiziții publice.
În viziunea lui Piperea, companiile incluse pe aceste liste ajung să plătească sume de ordinul zecilor de miliarde de euro firmelor de consultanță, care, la rândul lor, obțin miliarde de la state și de la Uniunea Europeană.
„De ce optimizarea fiscală practicată de McKinsey este calificată drept “caricaturală”? Pentru că este atât de pe față încât pare făcută în glumă. Numai că rețeaua mafiotică de interese a companiei McKinsey este atât de extinsă și de irepresibilă încât nimeni nu a prea îndrăznit să îi deranjeze.
De altfel, McKinsey este compania – amic al lui Macron, care are contracte de consultanță chiar și acum cu statul francez. Externalizarea sarcinilor esențiale ale statului este “modelul” de business libertarian – progresist al partidelor de tipul Renew. Statul e prost, deci trebuie sfătuit și muls, ca să fie deștept.
De aceea, UE dă miliarde anual consultanților, ca să scrie reglementări și proceduri, precum și liste scurte de companii cu care statul să facă afaceri de tipul achizițiilor publice. Companiile din lista scurtă sunt cele care plătesc consultanță de zeci de miliarde consultanților care iau de la stat și de la UE miliarde”, a notat acesta.
Europarlamentarul face referire și la PNRR-ul României
Gheorghe Piperea afirmă că PNRR-ul României a fost elaborat cu ajutorul consultanților. El susține că aceiași consultanți care au încasat aproximativ 2 miliarde de euro de la statul român facturează ulterior alte miliarde de euro companiilor incluse pe listele scurte care obțin proiecte și contracte finanțate prin PNRR.
În aceeași categorie sunt menționate și alte programe europene, inclusiv SAFE și fondurile de aderare.
Europarlamentarul descrie acest mecanism drept o afacere în cerc închis, în care banii circulă între stat, instituțiile europene, consultanți și companiile care obțin contracte publice. În opinia sa, existența unui astfel de sistem explică și ceea ce numește cordonul sanitar din jurul celor care critică mecanismul, deoarece opozanții ar trebui ținuți la distanță pentru a nu afecta rețelele de interese.
Piperea extinde această critică și asupra modului în care sunt gestionate fondurile asociate războiului din Ucraina. El susține că aceleași rețele de interese se află și în zona deciziilor legate de ceea ce numește războiul sustenabil din Ucraina.
În cazul României, descrisă de europarlamentar drept un stat-colonie, Piperea consideră că cetățenii nu au suficiente informații despre sumele de bani direcționate către regimul de la Kiev și despre traseul acestor fonduri.
„PNRR-ul românesc a fost scris de consultanți. Aceeași consultanți care au luat 2 miliarde de euro de la Statul Român facturează alte miliarde companiilor din lista scurtă care “câștigă” proiecte și contracte finanțate prin PNRR (sau alte programe europene, cum ar fi SAFE sau fondurile de adeziune).
Așa funcționează lucrurile : o frumoasă și profitabilă afacere în cerc închis, care nu permite externalizări. De aceea este “necesar” cordonul sanitar: opozanții sistemului trebuie ținuți la distanță, ca nu cumva să viruseze cu ideile și criticile lor aceste rețele mafiotice de sens.
Evident că rețeaua este și la panoul de control al războiului “sustenabil” din Ucraina. De aceea, în state – colonie ca România nu trebuie ca cetățenii să știe câți bani se varsă în fundul regimului mafiotic kievean și care e traseul banilor”, a explicat Piperea.
Piperea precizează că informațiile și faptele prezentate în prima parte a materialului provin din declarațiile oficiale ale parchetelor din Franța și Belgia
În mesajul său, Gheorghe Piperea precizează că informațiile și faptele prezentate în prima parte a materialului provin din declarațiile oficiale ale parchetelor din Franța și Belgia, preluate ulterior de presa internațională.
Europarlamentarul face însă o distincție între aceste informații și propriile sale opinii și interpretări juridice, pe care și le asumă separat.
Piperea mai menționează o precizare făcută public de parchet în contextul criticilor formulate de McKinsey. Instituția franceză a transmis că, în cazul sechestrelor și confiscărilor de averi provenite din activități criminale, autoritățile judiciare trebuie să adopte rapid o strategie globală atunci când sunt identificate faptele.
Europarlamentarul contestă însă rapiditatea intervenției procurorilor în cazul McKinsey. El atrage atenția că raportul Senatului Franței datează din 2022, în timp ce mecanismele de optimizare fiscală analizate în raport funcționau deja de aproximativ zece ani la momentul întocmirii documentului.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.