Marine Le Pen conduce sondajele. Planul prin care tabăra lui Macron speră să-i oprească ascensiunea

Marine Le Pen pornește ca favorită în cursa pentru Palatul Élysée, potrivit sondajelor realizate cu aproximativ opt luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța. Tabăra președintelui Emmanuel Macron respinge însă ideea că lidera Adunării Naționale ar fi deja considerată viitorul șef al statului francez.

Marine Le Pen, tot mai aproape de Élysée? Răspunsul neașteptat al taberei lui Macron

Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, afirmă că alegătorii ar putea respinge din nou extrema dreaptă la urne. El susține că rezultatul scrutinului este încă dificil de anticipat, în condițiile în care campania electorală se află într-o etapă timpurie.

Cel mai recent sondaj Elabe, realizat pentru BFMTV/La Tribune Dimanche, indică faptul că Marine Le Pen se află înaintea celorlalți potențiali candidați și ar putea obține între 34% și 35,5% din voturile exprimate în primul tur. Lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională a fost achitată în funcție în iulie, după ce o curte de apel a confirmat condamnarea sa pentru delapidare. Situația juridică a candidatei reprezintă unul dintre elementele care intervin în perspectiva alegerilor din 2027.

Haddad a declarat pentru Euronews că este „destul de încrezător” că electoratul francez va respinge extremismul și nu va vota un candidat de extremă dreapta pentru a-i succeda lui Emmanuel Macron. Ministrul a făcut aceste declarații la câteva zile după publicarea sondajului care o plasează pe Le Pen pe primul loc în preferințele pentru primul tur. El a subliniat că până la scrutin mai este o perioadă importantă, iar raportul actual dintre candidați se poate modifica.

Benjamin Haddad invocă precedentul alegerilor din 2017

„Mai avem mult de parcurs până la alegeri, dar sunt destul de încrezător că francezii, așa cum au făcut-o de atâtea ori, vor refuza extremismul”, a declarat Haddad în cadrul programului de interviuri 12 Minutes Within, difuzat de Euronews.

„Poporul francez a spus în repetate rânduri nu extremismului, euroscepticismului și populismului”, a spus el.

Ministrul consideră că alegerile prezidențiale din primăvara anului 2027 vor fi dificile, asemenea oricărui scrutin, și afirmă că nu acordă o încredere deplină sondajelor. El a amintit că acestea au oferit și în trecut o imagine care s-a modificat înaintea votului.

„Când am început eu personal să-l susțin pe Emmanuel Macron în 2016, era mult, mult în urmă în sondaje”, a spus Haddad, membru al formațiunii politice din care face parte și Macron, Renaissance, cunoscută anterior sub numele La République En Marche!

La alegerile prezidențiale din 2017, Macron a avansat în sondaje după ce și-a anunțat candidatura în noiembrie 2016. În săptămânile premergătoare scrutinului, el a ajuns pentru o perioadă înaintea lui Marine Le Pen. În primul tur, Macron a obținut 24% din voturi.

În turul al doilea din 2017, Emmanuel Macron a câștigat președinția cu 66% din voturi, în timp ce Marine Le Pen a obținut 34%. Cinci ani mai târziu, diferența dintre cei doi s-a redus. La alegerile prezidențiale din 2022, Macron a câștigat cu 59% din voturi, față de 41% obținute de Le Pen. Evoluția rezultatelor este invocată de Haddad ca argument pentru faptul că rezultatele sondajelor realizate cu mai multe luni înaintea alegerilor nu oferă neapărat un rezultat final al scrutinului.

Haddad susține că francezii rămân „profund europeni”

Ministrul francez pentru Afaceri Europene susține că atașamentul alegătorilor față de proiectul european va conta în confruntarea politică din 2027. Haddad a spus că francezii sunt „profund europeni” și că acest lucru va contribui la respingerea lui Marine Le Pen. „Francezii sunt mândri de rolul pe care țara lor îl joacă pe scena europeană”, a spus el. Ministrul a legat această poziționare de trecutul politic al liderului Adunării Naționale și de relația acesteia cu Uniunea Europeană.

„Marine Le Pen a fost mult timp candidata „Frexitului”, a spus el, referindu-se la solicitările venite din zona eurosceptică a politicii franceze pentru retragerea Franței din Uniunea Europeană și din zona euro. Ideea ieșirii Franței din UE a reprezentat un element important al programelor electorale ale lui Le Pen din 2012 și 2017. În prezent, ea păstrează o poziție eurosceptică, propunând reducerea contribuțiilor europene și eliminarea unor norme ale blocului comunitar, dar nu mai susține explicit organizarea unui referendum privind apartenența Franței la UE.

„Ea a fost candidata [care susținea] ieșirea din zona euro. A fost candidata alianței cu Vladimir Putin”, a spus Haddad. „Încearcă să-i facă pe oameni să uite de toate acestea și uneori chiar spune că nu s-a întâmplat niciodată, chiar dacă îi cunoaștem poziția față de Uniunea Europeană de mult timp.” Ministrul consideră că aceste poziții trebuie avute în vedere de electorat atunci când va evalua candidații la alegerile prezidențiale. El susține, în același timp, că ascensiunea extremei drepte trebuie abordată cu prudență de partidele tradiționale.

Partidele de centru caută o strategie comună

Haddad a avertizat că politicienii celorlalte formațiuni ar trebui să trateze creșterea popularității extremei drepte și a populismului „cu multă umilință”. El consideră că principala responsabilitate a politicienilor este să livreze rezultate în domeniile care preocupă electoratul francez.

„Prima noastră responsabilitate este să continuăm să obținem rezultate. Trebuie să continuăm să obținem rezultate în toate aspectele pe care le discutăm, de la migrație și securitate, de la competitivitate, prosperitate, de la apărarea securității europenilor împotriva amenințărilor externe”, a explicat Haddad.

Ministrul a indicat și necesitatea continuării contactului direct cu alegătorii. El a spus că „campaniei, a întâlnirii cu francezii, a ascultării alegătorilor și a răspunderii” îi revine un rol important în strategia pentru următorul scrutin. În același timp, competiția politică este fragmentată, iar mai multe personalități își pregătesc sau își anunță intenția de a candida. Cu aproximativ opt luni înaintea primului tur, această fragmentare complică perspectiva unei strategii comune împotriva extremei drepte.

„Trebuie să ne unim în jurul unui candidat, pentru că în acest moment avem mult talent la centru, dar avem o ofertă politică fragmentată”, a spus Haddad. Aproximativ 30 de personalități și-au exprimat deja intenția de a intra în cursa electorală. Printre numele considerate probabile se află Gabriel Attal, fost prim-ministru al lui Macron și reprezentant al Renaissance, precum și Édouard Philippe, fost premier și reprezentant al formațiunii de centru-dreapta Horizons. Bruno Retailleau, conservator din Les Républicains și fost ministru al lui Macron, este, de asemenea, menționat printre potențialii candidați.

Cursa electorală rămâne fragmentată

În partea stângă a spectrului politic, Jean-Luc Mélenchon, lider al La France Insoumise, candidează la președinție. Printre ceilalți potențiali candidați de stânga se află Marine Tondelier, reprezentanta Verzilor, și europarlamentarul Raphaël Glucksmann, din partea Place Publique. Diversitatea candidaturilor face dificilă, în acest moment, identificarea unui singur reprezentant capabil să concentreze voturile centrului și centrului-dreapta. Unii dintre politicienii aflați în cursă au sugerat că ar putea lua în calcul participarea la alegeri primare.

„Cred că până la sfârșitul anului vom avea un candidat care poate uni centrul și centrul-dreapta și apoi vom avea o argumentație clară.”

Declarația lui Haddad indică strategia pe care acesta o consideră necesară pentru a contracara avansul extremei drepte. În același timp, sondajele disponibile în prezent o plasează pe Marine Le Pen într-o poziție favorabilă pentru primul tur. Situația este diferită față de alegerile din 2017, când Emmanuel Macron a reușit să își consolideze poziția în lunile de dinaintea scrutinului.

În 2024, partidul lui Marine Le Pen a câștigat alegerile pentru Parlamentul European din Franța, obținând de peste două ori mai multe voturi decât partidul lui Emmanuel Macron. Rezultatul l-a determinat pe președintele francez să convoace alegeri legislative anticipate. Evoluția electorală a formațiunii de extremă dreapta a contribuit astfel la intensificarea dezbaterii privind perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027.

Haddad a recunoscut că incertitudinile internaționale pot contribui la creșterea popularității populismului. El a remarcat că multe dintre certitudinile pe care oamenii le aveau anterior „se prăbușesc”. Ministrul a indicat presiunile economice și geopolitice care influențează politica europeană, precum și schimbările produse în relațiile dintre marile puteri.

Incertitudinile globale și ascensiunea populismului

„Comerțul este folosit ca armă, ca instrument de presiune. Vedem cum supracapacitățile subvenționate ale Chinei ajung pe piețele noastre și ne destabilizează industriile. Alianțele noastre tradiționale sunt puse la îndoială; există războiul de agresiune rusească pe continentul nostru”, a explicat el. Haddad consideră că astfel de evoluții afectează percepția asupra stabilității politice și economice și pot favoriza apariția unor răspunsuri radicale.

„Atunci când există aceste incertitudini, iar pilonii pe care am construit Uniunea Europeană și alianța noastră transatlantică sunt pusi la îndoială, acest lucru deschide adesea calea către răspunsuri radicale”, a adăugat Haddad, menționând că nu consideră aceste răspunsuri drept corecte. El a susținut că presiunile externe nu ar trebui să determine Franța să se retragă din cooperarea europeană și transatlantică.

„Nu cred că într-o lume în care există presiunea Chinei, a SUA, amenințarea Rusiei, am fi mai puternici dacă am merge singuri. Nu cred că am fi mai puternici privind spre interior.”

Primul tur al alegerilor prezidențiale franceze este programat pentru 18 aprilie 2027. Al doilea tur este prevăzut pentru 2 mai 2027, în situația în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor în primul tur.