Franța intră în febra alegerilor prezidențiale. Economia, datoria și pensiile au încins prima confruntare între candidați

Șapte dintre principalii candidați la alegerile prezidențiale din Franța s-au confruntat joi în prima dezbatere electorală, organizată de MEDEF, cea mai mare federație patronală din țară. Cu mai puțin de opt luni înaintea scrutinului prezidențial, economia, datoria publică și reforma pensiilor au fost principalele teme ale confruntării.

Franța își caută următorul președinte

Dezbaterea a avut loc la Roland-Garros, complexul care găzduiește turneul de tenis French Open. Candidații au reprezentat un spectru politic larg și au încercat să-i convingă pe reprezentanții mediului de afaceri prezenți în sală, apărându-și în același timp programele și proiectele politice, conform Euronews.

Printre participanți s-au numărat doi foști premieri ai președintelui Emmanuel Macron: centristul Gabriel Attal și reprezentantul dreptei moderate Edouard Philippe. Lor li s-au alăturat liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, politicianul de dreapta Marine Le Pen, eurodeputatul de centru-stânga Raphaël Glucksmann, conservatorul Bruno Retailleau și lidera Partidului Verzilor, Marine Tondelier.

Relația Franței cu Uniunea Europeană a generat diferențe importante între candidați

Relația Franței cu Uniunea Europeană a generat diferențe importante între candidați. Jean-Luc Mélenchon a susținut că, dacă va ajunge președinte, Franța ar trebui să refuze aplicarea oricăror decizii europene care intră în conflict cu interesele populației franceze.

Liderul stângii radicale consideră, de asemenea, că tratatul care stă la baza Uniunii Europene trebuie modificat. În opinia sa, în lipsa unei asemenea schimbări, Franța nu ar avea capacitatea de a rezista din punct de vedere politic, social și industrial.

Marine Le Pen a pledat pentru reducerea cheltuielilor atât la nivelul statului francez, cât și la nivelul Uniunii Europene

Marine Le Pen a pledat pentru reducerea cheltuielilor atât la nivelul statului francez, cât și la nivelul Uniunii Europene. Ea a susținut că Franța nu ar trebui să contribuie cu mai mult de 5 miliarde de euro la bugetul blocului comunitar. În 2026, contribuția Franței la Uniunea Europeană este de aproape 29 de miliarde de euro.

Le Pen a criticat creșterea contribuției franceze din ultimii ani și a susținut că Uniunea Europeană nu a avut o contribuție suficient de importantă la economia Franței, impunând în schimb numeroase standarde, restricții și reguli.

Politiciana de dreapta a pledat și pentru eliminarea a mii de norme europene. Ea a criticat tendința Franței de a depăși cerințele minime stabilite la nivel european și de a încerca să fie un stat care aplică cele mai stricte standarde.

Edouard Philippe a abordat relația cu China și Statele Unite din perspectiva competitivității economice. El a susținut că avantajul competitiv al Chinei afectează negativ Franța și a sprijinit introducerea unor cote care să oblige companiile chineze care fac comerț cu Franța să producă un anumit volum de bunuri pe teritoriul francez.

Philippe a susținut necesitatea ca Franța să își convingă partenerii europeni să adopte o poziție mai fermă în relația cu China și Statele Unite. În același timp, el a afirmat că țări vecine precum Germania, Italia și Spania contribuie la slăbirea competitivității industriei franceze.

Raphaël Glucksmann a respins această interpretare și a susținut că principala amenințare pentru antreprenorii francezi nu vine din partea concurenței germane sau olandeze, ci din partea Chinei. El a considerat că viitorul președinte al Franței va trebui să adopte o poziție fermă la Bruxelles.

Datoria Franței este una dintre marile probleme ale campaniei

Candidații au fost de acord asupra faptului că Franța traversează o situație economică dificilă. Țara are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din zona euro. Divergențele au apărut însă atunci când politicienii au prezentat soluțiile prin care intenționează să rezolve problema datoriei și a deficitului.

Edouard Philippe a catalogat drept periculoasă propunerea lui Jean-Luc Mélenchon de anulare a unei mari părți din datoria publică a Franței.

Poziția lui Philippe a venit după ce Mélenchon și-a reiterat, în cadrul campaniei electorale, propunerea ca banca centrală a Franței să anuleze deținerile de datorie publică franceză pe care le are în portofoliu.

Gabriel Attal a atacat, la rândul său, planul liderului stângii radicale, subliniind contradicția pe care o vede între anularea datoriei și intenția lui Mélenchon de a continua majorarea taxelor.

Mélenchon a respins criticile și a susținut că există spațiu de manevră în privința planurilor sale, acuzându-și adversarii că îi prezintă în mod caricatural propunerile.

Liderul stângii radicale a transmis, de asemenea, reprezentanților mediului de afaceri că, în lipsa unei creșteri a salariilor, Franța riscă să intre în recesiune. El a atribuit responsabilitatea pentru această situație mediului de afaceri.

Marine Le Pen a anunțat că va prezenta un plan de reducere a cheltuielilor în valoare de 125 de miliarde de euro pentru a aborda problema datoriei Franței. Planul urmează să fie prezentat înaintea dezbaterii bugetare, care va începe după depunerea proiectului de lege financiară în următoarele săptămâni.

Reforma pensiilor este din nou în centrul disputei

Un alt subiect care a împărțit candidații a fost reforma pensiilor. Planul lui Emmanuel Macron de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani a provocat proteste masive în Franța și o reacție politică puternică.

În urma acestei presiuni, Adunarea Națională a votat suspendarea reformei pensiilor până în ianuarie 2028. Problema va reveni astfel pe agenda politică după instalarea în funcție a următorului președinte al Franței.

Marine Tondelier s-a opus ferm creșterii vârstei de pensionare propuse de Macron. Jean-Luc Mélenchon a susținut menținerea vârstei de pensionare la 62 de ani, cu obiectivul de a o reduce ulterior, cât mai repede posibil, la 60 de ani.

Marine Le Pen a susținut revenirea la vârsta de pensionare de 62 de ani pentru majoritatea francezilor. În cazul persoanelor care și-au început primul loc de muncă semnificativ la vârsta de 20 de ani sau mai devreme, ea susține pensionarea la 60 de ani.

Bruno Retailleau, liderul și candidatul partidului de dreapta Les Républicains, a anunțat că își va prezenta planurile privind pensionarea în următoarele zile. El a sugerat că vârsta de pensionare ar trebui corelată cu speranța de viață.

Retailleau a mai afirmat că francezii lucrează cu trei săptămâni mai puțin pe an decât locuitorii multor alte state europene. În opinia sa, creșterea numărului de ore lucrate este necesară pentru situația economică a statului.

Edouard Philippe a susținut, la rândul său, că Franța trebuie să lucreze mai mult pentru a-și reduce deficitul și datoria. El a indicat că aceasta este direcția adoptată de celelalte țări europene, indiferent dacă guvernele lor sunt de dreapta sau de stânga.

Candidații se confruntă cu presiuni din partea mediului de afaceri

Dezbaterea candidaților a avut loc la o zi după ce Patrick Martin, liderul MEDEF, a cerut schimbări profunde pentru ceea ce consideră a fi un sistem care sufocă Franța.

Martin a criticat controlul considerat excesiv exercitat de stat și ceea ce a descris drept o guvernare preocupată de gestionarea în detaliu a activității economice.

Șeful MEDEF a criticat, de asemenea, Uniunea Europeană, inclusiv modul în care aceasta a gestionat negocierile privind tarifele cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. În opinia sa, blocul comunitar nu a acționat la nivelul statutului pe care îl are și nu a făcut pașii necesari pentru a-și consolida poziția.