Ce se întâmplă dacă Ucraina organizează alegeri în timpul războiului. Avertismentul lansat de Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează asupra riscurilor pe care le-ar presupune organizarea unor alegeri în Ucraina cât timp războiul cu Rusia continuă. El susține că un scrutin desfășurat în actualele condiții ar putea accentua diviziunea din societate și ar pune presiune suplimentară asupra statului.

De ce se opune Zelenski alegerilor în plin război. Vor diviza Ucraina

„Cred că, dacă vrem să distrugem țara, atunci, în timpul unui astfel de război, putem trece la organizarea alegerilor”, a declarat Volodimir Zelenski, referindu-se la propunerea privind organizarea unui scrutin în timpul conflictului. Președintele ucrainean a spus că alegerile ar implica riscuri majore atât din punct de vedere al securității, cât și al menținerii unității țării.

Declarațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă adresate unor jurnaliști, iar detaliile au fost relatate duminică. Zelenski a răspuns astfel, pentru prima dată, solicitării formulate de fostul ministru al apărării Mihailo Fedorov, care ceruse organizarea unei noi competiții electorale.

Președintele ucrainean consideră că propunerea este dificil de pus în practică în condițiile actuale, mai ales în lipsa unor perspective clare privind un armistițiu cu Rusia. El a legat situația electorală de evoluția războiului și de presiunile militare cu care se confruntă Ucraina.

Zelenski: alegerile ar reprezenta un risc pentru unitatea țării

„Cred că în timpul unui astfel de război, alegerile în general prezintă riscuri mari. Alegerile de acum sunt un tsunami pentru stat, care va diviza Ucraina”, a afirmat Zelenski. El a precizat că obiectivul său este încheierea războiului și păstrarea Ucrainei ca stat independent.

Alegerile au fost suspendate în Ucraina după instituirea legii marțiale, la începutul invaziei rusești la scară largă. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski s-a încheiat în mai 2024, însă continuarea războiului a făcut ca organizarea unui scrutin să nu fie considerată o prioritate în țară până de curând.

Discuția privind alegerile s-a intensificat după ce Fedorov, fost ministru al apărării și o figură populară în Ucraina, a cerut organizarea unui nou scrutin. El fusese demis de Zelenski cu o lună înainte, iar solicitarea sa a reprezentat una dintre cele mai deschise provocări la adresa autorității președintelui venite din interiorul Ucrainei de la începutul invaziei ruse.

Zelenski a precizat, potrivit transcrierii briefingului, că ar susține organizarea alegerilor dacă aliații Ucrainei ar stabili „condiții specifice” pentru ca scrutinul să se poată desfășura în siguranță, legitim și democratic.

Condițiile necesare pentru organizarea scrutinului

Potrivit președintelui ucrainean, eventualele alegeri ar trebui să țină cont de situația milioanelor de persoane afectate de război. El a menționat participarea militarilor, inclusiv a celor aflați în zonele de primă linie, precum și a cetățenilor ucraineni care au plecat în străinătate din cauza conflictului.

Zelenski a insistat și asupra condițiilor de securitate în care ar trebui să se desfășoare votul. Alegerile ar trebui organizate „fără atacuri și bombardamente”, a spus el, într-un context în care atacurile rusești continuă să reprezinte o amenințare pentru populația civilă și infrastructura ucraineană.

În ceea ce îl privește pe Fedorov, Zelenski a afirmat că acesta a fost îndepărtat din funcție după ce ar fi depășit limitele atribuțiilor sale și ar fi încercat să preia responsabilități care reveneau armatei. Președintele a spus că fostului ministru i-au fost oferite patru poziții alternative în guvern, însă acesta le-ar fi refuzat pe toate.

„Am avut și am în continuare o atitudine foarte pozitivă față de Mikhailo”, a declarat Zelenski. „Am trecut prin multe împreună. Dar cred că el însuși merge, sau este împins, în lucruri greșite.”

În aceeași intervenție, Zelenski a vorbit despre situația militară și despre capacitatea Rusiei de a-și consolida arsenalul de rachete balistice. Potrivit estimării prezentate de președintele ucrainean, Rusia dispune de un stoc de aproximativ 600-630 de rachete balistice de mare viteză.

Ucraina se pregătește pentru atacuri asupra infrastructurii

Zelenski a afirmat că Rusia încerca să producă puțin peste 100 de astfel de rachete pe lună înaintea iernii, în condițiile în care capacitatea maximă de producție ar ajunge la aproximativ 1.300 de rachete pe an.

Rachetele balistice au fost folosite de forțele ruse pentru atacuri asupra infrastructurii și depozitelor ucrainene, precum și împotriva capitalei. Atacurile au provocat victime civile, iar Ucraina se confruntă cu o lipsă de interceptoare Patriot fabricate în Statele Unite, considerate de Kiev singura armă capabilă să contracareze eficient aceste rachete.

„Am vrut să obțin 300 de rachete Patriot pentru pachetul de iarnă. Cererea din partea forțelor noastre aeriene este de 360”, a declarat Zelenski. El a recunoscut că obținerea unui asemenea număr de interceptoare este dificilă, în condițiile în care producția anuală a celor mai capabile rachete PAC-3 este de aproximativ 600 de unități.

Președintele ucrainean a mai spus că a ajuns la un acord cu Franța pentru cel puțin un sistem de apărare aeriană SAMP/T în acest an și cu Germania pentru furnizarea a aproximativ 600 de interceptoare PAC-2 și PAC-3 în perioada 2027-2028.

Zelenski a afirmat că Statele Unite ar putea contribui prin furnizarea unui „mic procent” din propriile stocuri, estimat la aproximativ 5%-10%. Ucraina este dispusă să plătească pentru aceste sisteme, iar președintele a susținut că un asemenea sprijin ar permite țării să treacă mai ușor peste perioada de iarnă.

Franța își consolidează sprijinul pentru Ucraina

Potrivit lui Zelenski, sprijinul american ar putea avea un efect important asupra protejării populației și asupra poziției diplomatice a Ucrainei. El a cerut Statelor Unite să contribuie la consolidarea apărării antiaeriene ucrainene.

După o conversație cu Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron a declarat sâmbătă că a acceptat consolidarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin livrarea de rachete interceptoare. Macron nu a oferit detalii suplimentare privind cantitățile sau calendarul livrărilor.

Aliații Ucrainei din așa-numita coaliție a celor dispuși, inițiativă condusă de Franța și Marea Britanie, urmau să se întâlnească luni pentru a discuta modalități de creștere a presiunii asupra Moscovei în vederea opririi invaziei.

Pe front, Rusia încearcă să-și consolideze forțele pentru un nou efort de capturare a teritoriilor din provincia Donețk pe care nu le controlează. Moscova urmărește, potrivit informațiilor prezentate de Zelenski, să recucerească restul regiunii până la sfârșitul anului.

Președintele ucrainean a declarat că este încrezător că Rusia nu va reuși să cucerească zona, care include în principal orașele Kramatorsk și Sloviansk. Zelenski a mai afirmat că Rusia ar putea încerca să recruteze încă 300.000 de soldați după alegerile parlamentare ruse din septembrie. Potrivit acestuia, ar fi vorba despre o „mobilizare periferică”, desfășurată în afara Moscovei, Sankt Petersburgului și a altor orașe importante, cu scopul de a recâștiga impulsul pe o linie a frontului despre care a spus că este aproape blocată.