Un nou record al plecărilor definitive din România. Câți români și-au mutat domiciliul în străinătate

Tot mai mulți români aleg să plece definitiv din țară și să își stabilească domiciliul în străinătate. Datele oficiale arată că numărul celor care fac acest pas a crescut semnificativ în ultimii ani, după o perioadă în care s-a vorbit tot mai mult despre revenirea românilor din diaspora și despre creșterea nivelului de trai din România.

Românii pleacă, întoarcerile se prăbușesc. Datele pentru 2025 arată o diferență uriașă

În același timp, numărul celor care se întorc definitiv în țară a scăzut puternic. Astfel, România se confruntă cu o creștere a plecărilor și, în același timp, cu tot mai puține reveniri. Anul 2025 marchează astfel un nivel al plecărilor definitive care nu a mai fost atins de la începutul anilor ’90.

Aproape 55.000 de persoane au renunțat anul trecut la domiciliul din România pentru a-și stabili oficial domiciliul în străinătate. Cifra este cea mai ridicată din ultimii 35 de ani și readuce fenomenul migrației definitive la un nivel nemaiîntâlnit după perioada imediat următoare schimbării regimului comunist.

În 1990, aproximativ 97.000 de persoane au plecat definitiv din România, aceasta fiind ultima valoare care a depășit nivelul consemnat în 2025. În anii care au urmat, numărul plecărilor a scăzut, însă în ultimul deceniu tendința s-a modificat, iar statisticile au început să indice din nou o creștere susținută a românilor care își mută oficial domiciliul peste hotare.

Plecările definitive au crescut constant în ultimii ani

Datele pentru ultimii ani arată o evoluție ascendentă. În 2022 au fost înregistrate 48.438 de plecări definitive, iar în 2023 numărul a ajuns la 48.612. În 2024, statisticile au consemnat 51.062 de persoane care și-au stabilit domiciliul în străinătate, pentru ca în 2025 cifra să urce la 54.966.

Motivele care îi determină pe români, în special pe cei tineri, să ia în calcul plecarea sunt reflectate și de Barometrul Național al Tinerilor realizat de INSCOP. Potrivit datelor prezentate, 64,7% dintre respondenți indică posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai bine plătit drept principal motiv pentru care ar opta pentru străinătate. Corupția și dorința de a începe o viață nouă sunt menționate fiecare de câte 10% dintre participanții la sondaj.

În același timp, numărul românilor care revin definitiv în țară a înregistrat o scădere importantă. În 2022, 54.839 de persoane și-au restabilit domiciliul în România, însă în 2023 numărul acestora a coborât la 29.830. În 2024 au fost consemnate 28.431 de reveniri definitive, iar în 2025 cifra a ajuns la numai 19.637 de persoane.

Diferența dintre cele două fluxuri de migrație s-a accentuat astfel puternic. În 2025, aproape 55.000 de români și-au stabilit definitiv domiciliul în străinătate, în timp ce mai puțin de 20.000 de persoane au făcut demersul invers. Raportul dintre plecările și revenirea definitivă arată că, anul trecut, numărul celor care au plecat a fost de aproape trei ori mai mare decât al celor care s-au întors.

Pentru o parte importantă a diasporei, revenirea nu este o perspectivă apropiată

Datele privind românii aflați deja în străinătate indică și o consolidare a stabilirii lor peste hotare. Un studiu MKOR citat în analiza datelor arată că 55% dintre românii din diaspora locuiesc în afara țării de mai mult de zece ani. Aproximativ o treime dintre aceștia au obținut deja cetățenia statului în care trăiesc.

Aceeași analiză indică o probabilitate redusă de revenire pe termen scurt. 70% dintre românii din diaspora consideră puțin probabil să se întoarcă în România în următoarele 12 luni. Pentru 40% dintre cei chestionați, revenirea în țară este exclusă categoric.

Dimensiunea fenomenului poate fi observată și prin raportare la evoluția populației României în ultimele trei decenii și jumătate. Potrivit datelor INS, populația țării s-a diminuat cu peste 4,16 milioane de persoane în 35 de ani.

Migrația externă a avut o contribuție majoră la această reducere. Aproximativ 63% din scăderea populației este atribuită migrației externe, în timp ce sporul natural negativ a contribuit cu 37%. Datele arată, de asemenea, că fenomenul plecărilor definitive a trecut printr-o perioadă de minim înainte de a reveni pe o traiectorie ascendentă.

Ce condiții ar putea favoriza întoarcerea românilor

Potrivit datelor prezentate în analiză, numărul plecărilor definitive a atins un minim de 11.251 de persoane în 2014. Începând din 2016, direcția s-a schimbat, iar numărul celor care își stabilesc domiciliul definitiv în străinătate a crescut progresiv până la nivelul înregistrat în 2025.

Pentru românii care ar lua în calcul revenirea în țară, motivele nu sunt legate exclusiv de nivelul veniturilor. 44% dintre cei chestionați indică salariile competitive drept un factor important pentru întoarcere, în timp ce același procent menționează necesitatea unui sistem sanitar mai bun.

Alți 36% indică existența unor locuri de muncă mai bune drept condiție pentru revenire. Stabilitatea fiscală și legislativă, precum și reducerea birocrației sunt menționate fiecare de 34% dintre respondenți.

În paralel, intenția de plecare rămâne prezentă în rândul tinerilor din România. Potrivit Barometrului Național al Tinerilor realizat de INSCOP, 27,6% dintre tinerii chestionați afirmă că intenționează să plece din țară pentru muncă sau studii, pentru o perioadă mai lungă, în următoarele 12 luni.