Construcțiile din România au accelerat puternic, dar riscurile cresc. Colliers: Dependența de investițiile publice se accentuează

Piața construcțiilor din România se menține aproape de maximele istorice și continuă să fie unul dintre sectoarele care susțin economia. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Avansul ascunde însă o vulnerabilitate importantă: peste jumătate din activitatea sectorului este generată de proiecte finanțate de stat, iar continuarea investițiilor europene devine esențială pentru menținerea ritmului, potrivit unei analize Colliers.

Construcțiile au crescut cu aproximativ 12%

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în sectorul rezidențial, unde volumul lucrărilor a avansat cu aproximativ 16%, și în cazul proiectelor de infrastructură, care au consemnat un plus de circa 14%.

În această categorie intră lucrările pentru drumuri, căi ferate și spitale, care generează în prezent peste jumătate din activitatea sectorului construcțiilor.

Segmentul nerezidențial a avut o evoluție mai temperată, cu o creștere de aproximativ 6%, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și al prudenței investitorilor privați.

Piața construcțiilor funcționează însă la un nivel aproape dublu față de perioada de dinaintea pandemiei. Colliers precizează că avansul de 12% se referă la volumul efectiv al lucrărilor și nu la valoarea financiară a investițiilor. Cu alte cuvinte, creșterea nu este explicată doar de scumpirea proiectelor, ci de intensificarea efectivă a activității pe șantiere.

Peste jumătate din activitate depinde de proiectele finanțate de stat

Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services în cadrul Colliers, avertizează că dependența sectorului de investițiile publice devine tot mai importantă. O eventuală încetinire a proiectelor finanțate de stat sau din fonduri europene s-ar putea reflecta rapid în piață.

„Ritmul din acest an arată că piața construcțiilor rămâne foarte activă, dar dependența de investițiile publice este tot mai importantă. Peste jumătate din activitate vine din proiecte finanțate de stat, iar întrebarea pentru lunile următoare este dacă aceste investiții vor putea continua în același ritm. Miza este cu atât mai mare pentru proiectele care depind de fonduri europene, unde orice întârziere se poate vedea rapid în piață.

În același timp, valoarea se mută tot mai mult de la simpla execuție către controlul costurilor și al riscului. Într-un context cu prețuri volatile la materiale, costuri suplimentare generate de CBAM sau mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, dobânzi ridicate și proiecte mai greu de finanțat, investitorii au nevoie mai mult ca oricând de cost management, procurement, value management & engineering și project governance, astfel încât proiectele complexe să poată fi livrate cu un nivel cât mai predictibil al costurilor, termenelor și riscurilor”, explică Alexandru Atanasiu.

România a trecut de 1.400 de kilometri de drumuri de mare viteză

Evoluția pieței românești este semnificativ diferită de cea înregistrată la nivel european. În ultimul deceniu, volumul lucrărilor de construcții din România aproape s-a dublat, în timp ce media Uniunii Europene a avansat doar marginal.

Investițiile în infrastructură au avut un rol important. România avea aproximativ 900 de kilometri de drumuri de mare viteză înainte de pandemie, iar la începutul anului 2026 depășise 1.400 de kilometri.

În plus, peste 1.000 de kilometri se află în diferite faze de construcție și alți aproximativ 300 de kilometri sunt în etapa de planificare.

Materialele de construcții pun din nou presiune pe costuri

Una dintre problemele care se conturează pentru a doua parte a anului este revenirea creșterilor de preț pentru mai multe materiale și materii prime.

Cuprul, spre exemplu, s-a scumpit cu peste 40% în 2025, iar în 2026 prețul a trecut de 14.000 de dolari pe tonă și a atins noi maxime în timpul verii.

Colliers pune evoluția atât pe seama problemelor de aprovizionare, cât și a creșterii cererii determinate de tranziția energetică și de dezvoltarea centrelor de date necesare inteligenței artificiale.

La acestea se adaugă costurile generate de mecanismul european CBAM, aplicat din 2026 anumitor materiale importate din afara Uniunii Europene.

Estimările inițiale citate în raport indică un impact de 10%-15% asupra costurilor. România importă cantități importante de oțel, aluminiu și alte metale, astfel că o parte din aceste costuri suplimentare ar urma să se transfere în prețurile finale și să pună presiune asupra marjelor companiilor și a investițiilor private.

Constructorii se confruntă și cu probleme de cash flow

Presiunile nu se limitează la prețurile materialelor. Termenele lungi de plată, în special în cazul anumitor proiecte publice, blochează lichidități într-o perioadă în care constructorii trebuie să suporte costuri ridicate cu materialele și forța de muncă.

Dobânzile mari fac, în același timp, accesul la finanțarea necesară capitalului de lucru mai dificil și mai costisitor.

În aceste condiții, Colliers avertizează că inclusiv companiile cu un volum ridicat de proiecte pot ajunge sub presiune atunci când încasările sunt întârziate.

Piața muncii rămâne, la rândul său, tensionată. Numărul angajaților din construcții se situează în apropierea maximului istoric, la aproximativ 460.000 de persoane, iar costurile cu forța de muncă sunt în continuare în creștere, inclusiv după eliminarea facilităților fiscale acordate sectorului.

Colliers avertizează asupra unei posibile încetiniri

Alexandru Atanasiu arată că situația actuală a companiilor rămâne bună, însă protecția oferită de marjele acumulate în ultimii ani nu este nelimitată.

„Piața construcțiilor merge încă foarte bine, dar incertitudinile sunt tot mai mari. Constructorii au proiecte și activitate, însă costurile cresc, finanțarea rămâne scumpă, iar unele investiții publice sunt mai greu de anticipat. În plus, atunci când plățile se fac cu întârziere, presiunea se transferă imediat în lichiditatea companiilor și în capacitatea lor de a susține simultan mai multe proiecte. Marjele bune din ultimii ani le oferă companiilor o anumită protecție, dar aceasta nu este nelimitată. Dacă materialele și salariile continuă să se scumpească, iar proiectele publice încetinesc puternic sau plățile sunt amânate, efectele se vor resimți nu doar în construcții, ci și în alte sectoare ale economiei”, completează Alexandru Atanasiu.

Construcțiile au ajuns la 8,6% din PIB-ul României

Importanța sectorului pentru economie a crescut semnificativ. În 2025, construcțiile au reprezentat aproximativ 8,6% din PIB-ul României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, unde media este de aproximativ 5%.

A crescut în paralel și expunerea sistemului bancar. La finalul primului trimestru din 2026, creditele acordate companiilor din construcții depășiseră 54 de miliarde de lei.

Suma este cu aproximativ 16% mai mare decât cu un an înainte și aproape dublă față de nivelul înregistrat în 2019.

În aceste condiții, o încetinire puternică a construcțiilor, în special în zona infrastructurii finanțate cu fonduri europene, ar putea avea efecte și asupra producătorilor de materiale, transportului, logisticii și serviciilor.

Necesar de până la 15 miliarde de euro numai pentru infrastructura rutieră

Una dintre cele mai importante provocări pentru perioada următoare este continuarea proiectelor finanțate din bani europeni.

Termenul-limită pentru cheltuirea fondurilor din PNRR este la finalul lunii august, iar unele proiecte de infrastructură rutieră, feroviară și de transport urban riscă să rămână fără finanțare europeană.

Potrivit estimărilor citate de Colliers, numai pentru infrastructura rutieră ar putea apărea un necesar suplimentar de finanțare de aproximativ 10-15 miliarde de euro. Banii ar trebui asigurați, acolo unde este posibil, din bugetul de stat sau din alte programe.

Presiunea este amplificată de faptul că bugetul pentru 2026 prevede investiții publice record, de peste 160 de miliarde de lei, finanțate în mare măsură tot din fonduri europene.

Colliers și-a înrăutățit prognoza pentru economia României

Perspectivele sunt mai rezervate în cazul investițiilor private. Inflația se menține aproape de 10%, iar eventualele reduceri ale dobânzilor sunt așteptate abia din 2027, ceea ce menține ridicate costurile de finanțare.

În același timp, Colliers și-a revizuit semnificativ estimarea privind economia României. Dacă la începutul anului anticipa o creștere de aproape 1%, compania estimează acum o scădere de aproximativ 0,7% în 2026.

În acest context, dezvoltările nerezidențiale și proiectele speculative ar urma să rămână într-o zonă de prudență. O revenire mai clară a economiei este anticipată pentru 2027, însă fără perspectiva unei recuperări rapide în lipsa stabilizării politice și a continuării investițiilor europene.