Șocul energetic nu s-a încheiat avertizează FMI. Inteligența artificială pune o presiune tot mai mare pe consumul de energie

Șocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz continuă să reprezinte un risc pentru economia mondială, avertizează directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva. În același timp, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale stimulează investițiile și creșterea economică, dar majorează necesarul de energie și aduce noi incertitudini.

Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, iar rezervele trebuie refăcute

Kristalina Georgieva a atras atenția asupra riscurilor energetice la finalul reuniunii miniștrilor de Finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20, desfășurată la Asheville, în Carolina de Nord.

„Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute, AI duce la creșterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”, a declarat șefa FMI.

Georgieva consideră că economia mondială a absorbit până acum șocul energetic mai bine decât se anticipa.

Una dintre explicații ar fi creșterea investițiilor în inteligența artificială. Acestea au susținut avansul economic în Statele Unite, Coreea de Sud și alte țări implicate în lanțul valoric al acestei tehnologii.

Investițiile nu se limitează însă la centre de date și infrastructură informatică. Georgieva a arătat că sunt dezvoltate inclusiv noi proiecte de producție a energiei pentru acoperirea necesarului tot mai mare generat de AI.

Creșterea economiei mondiale s-a stabilizat în jurul valorii de 3%

În ciuda rezistenței economiei globale, șefa FMI avertizează că diferențele dintre țări rămân importante.

Perspectivele de creștere s-au stabilizat în jurul nivelului de 3%, dar riscurile continuă să fie ridicate. Pe lângă problemele energetice, una dintre principalele vulnerabilități este acumularea datoriei publice.

Potrivit Georgievei, aceasta se apropie de 100% din produsul intern brut la nivel mondial și este așteptată să continue să crească. Nivelul datoriei depășește maximele înregistrate după cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar șocuri și o reducere mică sau deloc ulterior”, a explicat directorul general al FMI.

FMI avertizează și asupra stagnării procesului de reducere a inflației

O altă problemă identificată de FMI este încetinirea procesului de dezinflație. În numeroase economii, scăderea ritmului de creștere a prețurilor a stagnat.

În același timp, presiunile fiscale împing în sus randamentele obligațiunilor guvernamentale. Interacțiunea dintre politica fiscală și cea monetară provoacă, la rândul său, neliniște pe piețele financiare.

În aceste condiții, Georgieva consideră că băncile centrale trebuie să păstreze stabilitatea prețurilor în centrul deciziilor lor.

Autoritățile fiscale ar trebui, în paralel, să stabilească planuri credibile de consolidare pe termen mediu.

Inteligența artificială stimulează economia, dar efectele sale rămân incerte

Inteligența artificială apare în evaluarea FMI atât ca motor al creșterii, cât și ca sursă de incertitudine.

Pe de o parte, investițiile în această tehnologie au susținut activitatea economică și au atras noi proiecte energetice. Pe de altă parte, Georgieva avertizează că impactul AI asupra productivității și stabilității financiare rămâne „învăluit în incertitudine”.

Șefa FMI consideră că guvernele trebuie să elimine barierele care limitează dezvoltarea propriilor economii.

„Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocrației și eliminarea obstacolelor în calea creșterii impuse chiar de țări, deoarece o creștere potențială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătățirea perspectivelor de creștere”, a transmis Kristalina Georgieva.