Cseke Attila, anunț important despre PNRR. România a depășit țintele pentru renovarea energetică a clădirilor publice

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depășit țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru renovarea energetică a clădirilor publice. Rezultatele vizează atât Componenta 5 – Valul Renovării, cât și Componenta 10 – Fondul Local, a anunțat miercuri ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila.

Ministerul Dezvoltării a depășit țintele din PNRR

Investițiile în eficiența energetică au vizat atât clădirile rezidențiale, cât și clădirile publice, inclusiv școli și spitale. Prin programul Valul Renovării au fost finanțate și lucrări de consolidare seismică.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, clădirile generează aproximativ 40% din emisiile de CO2 la nivelul Uniunii Europene, motiv pentru care îmbunătățirea eficienței energetice a fondului construit reprezintă una dintre componentele importante ale tranziției energetice.

Cseke Attila afirmă că informațiile încărcate de beneficiarii proiectelor arată că România a trecut peste obiectivele asumate prin cele două componente ale PNRR. Documentațiile urmează însă să fie verificate.

„Datele încărcate de beneficiari arată că am depăşit ţintele asumate atât prin Valul Renovării, cât şi prin Fondul Local. Urmează verificarea documentaţiilor, dar rezultatele confirmă amploarea investiţiilor realizate în comunităţile locale. Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau şcoli, cu o eficienţă energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuinţe, dar şi bani publici economisiţi în cazul facturilor de energie a clădirilor publice renovate. Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a declarat Cseke Attila.

Peste 1,9 milioane de metri pătrați renovați prin Valul Renovării

Cifrele prezentate de Ministerul Dezvoltării arată că diferența față de ținta stabilită este semnificativă în cazul clădirilor publice finanțate prin Componenta 5.

Obiectivul stabilit prin PNRR era renovarea unei suprafețe de 1.375.231 de metri pătrați. Documentele încărcate de beneficiari în platforma ministerului indică însă 1.907.482 de metri pătrați renovați.

Suprafața raportată este astfel cu aproximativ 39% peste ținta asumată.

Ministerul a finanțat din fonduri europene renovări energetice moderate, aprofundate și integrate. În cazul renovării integrate, lucrările pentru creșterea eficienței energetice sunt combinate cu intervenții de consolidare a clădirilor.

Ținta a fost depășită și prin Fondul Local

Rezultate peste obiectivul stabilit au fost raportate și pentru Componenta 10 – Fondul Local.

Ținta era de 1.067.108,66 metri pătrați, în timp ce beneficiarii au raportat o suprafață renovată de 1.120.713,39 metri pătrați.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, rezultatul este cu aproximativ 10% peste ținta asumată prin PNRR.

Lucrările de renovare au ca obiectiv reducerea consumului de energie și implicit a costurilor, iar în cazul intervențiilor integrate acestea contribuie și la creșterea siguranței seismice.

România, singurul stat UE cu o astfel de țintă în PNRR

Ministerul Dezvoltării invocă și Raportul special nr. 20/2026 al Curții de Conturi Europene, publicat marți, referitor la investițiile pentru eficiența energetică a locuințelor finanțate prin PNRR.

Potrivit raportului, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România a fost singura țară care a legat o măsură din PNRR de o țintă explicită privind renovarea aprofundată.

Auditorii europeni au constatat că acest tip de renovare nu a fost suficient vizat la nivelul întregului mecanism european.

Diferența este importantă în privința reducerii emisiilor. Renovarea energetică moderată, finanțată și de celelalte state membre, presupune o reducere cuprinsă între 30% și 60% a emisiilor de CO2. În cazul renovării aprofundate, pentru care a optat România, reducerea depășește 60%.

Lucrările de consolidare, incluse în renovarea clădirilor

România a negociat separat și posibilitatea renovării integrate, prin care lucrările de eficientizare energetică pot fi realizate împreună cu cele de consolidare.

„Totodată, renovarea integrată a fost negociată în mod special de România, în timpul mandatului precedent al actualului ministru, deoarece, în acest pachet, pe lângă renovarea energetică moderată a clădirii, s-au introdus şi lucrări de consolidare”, au transmis reprezentanții Ministerului Dezvoltării.