România, pe ultima sută de metri cu PNRR. 7,57 miliarde de euro mai sunt de atras până la termenul-limită

România intră în etapa decisivă pentru finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu numai două săptămâni rămase până la termenul de 31 august. După renegocierile cu Comisia Europeană, valoarea programului a ajuns la 20,1 miliarde de euro, iar aproximativ 7,57 miliarde de euro reprezintă suma care mai poate fi atrasă. Presiunea se mută acum asupra finalizării investițiilor, recepției lucrărilor și adoptării reformelor de care depind plățile europene.

Mii de proiecte PNRR trebuie finalizate până la 31 august

La nivel național sunt în derulare peste 15.000 de proiecte, iar aproximativ 4.500 de investiții nu au ajuns încă la etapa recepției, potrivit unui bilanț realizat de Monitor PNRR, platformă a departamentului de politici publice al USR coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea.

Ultima perioadă de implementare nu mai este, astfel, despre lansarea unor noi investiții, ci despre închiderea celor aflate deja în lucru. Pentru ca proiectele să fie considerate finalizate nu este suficient ca lucrările să fie terminate pe teren.

Beneficiarii trebuie să parcurgă și procedurile administrative, de la întocmirea proceselor-verbale de recepție până la înscrierile necesare în cartea funciară și încărcarea documentelor finale în sistemul electronic.

În această situație se află proiecte gestionate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și autoritățile locale, inclusiv investiții în școli, cabinete medicale, dispensare, infrastructură urbană și eficientizarea energetică a clădirilor.

România mai are de atras 7,57 miliarde de euro

Miza ultimelor două săptămâni este una importantă. Bugetul actualizat al PNRR este de 20,1 miliarde de euro, din care România a primit până acum aproximativ 13 miliarde de euro.

Teoretic, alte 7,57 miliarde de euro mai pot ajunge în țară, însă încasarea lor depinde de îndeplinirea jaloanelor, țintelor și reformelor asumate.

Actuala valoare a programului este cu aproximativ 9 miliarde de euro mai mică decât cea prevăzută în forma inițială din 2021. O nouă ajustare a fost făcută în urma renegocierilor cu Comisia Europeană din iulie 2026, când componenta de împrumuturi a fost redusă cu încă 1,3 miliarde de euro.

Împrumuturile au coborât astfel de la 14,9 miliarde de euro, cât erau prevăzute inițial, la 6,6 miliarde de euro în actuala structură a PNRR.

Șase jaloane și ținte au fost scoase din PNRR

Restructurarea programului a adus și eliminarea unor obiective asumate anterior.

Trei jaloane au fost scoase: M237, privind sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, M511, referitor la concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, și M533, care viza secția de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean Constanța.

Au fost eliminate și trei ținte. Este vorba despre T138, privind realizarea a 200 MW de capacități fotovoltaice, T271, referitoare la adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, și T372, care prevedea realizarea a 24 de cabinete de planificare familială.

Cererea de Plată 5 are o valoare de 2,84 miliarde de euro

România a transmis oficial pe 14 august Cererea de Plată nr. 5, cu o valoare de 2,84 miliarde de euro.

Documentația acoperă 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 sunt reforme, iar 54 sunt investiții. Potrivit Monitor PNRR, cererea cuprinde 1,65 miliarde de euro din granturi și 433 de milioane de euro din împrumuturi.

După procesarea cererii, absorbția aferentă granturilor ar urma să ajungă la aproximativ 78%, echivalentul a 10,58 miliarde de euro.

Jalonul privind cărbunele de la Turceni și Rovinari, renegociat

Printre dosarele sensibile ale negocierilor cu Bruxelles-ul s-a aflat jalonul 119a, care prevedea eliminarea a 710 MW de capacități de producție pe bază de cărbune.

Un amendament adoptat în Parlament, prin care închiderea grupurilor era condiționată de intrarea în funcțiune a unor capacități similare, a fost considerat de Comisia Europeană un risc de „reversibilitate”.

Penalitatea calculată inițial ajungea la 770 de milioane de euro. În negocieri, Guvernul a invocat necesitatea asigurării securității energetice în sezonul rece și faptul că o parte a jalonului fusese deja îndeplinită prin existența a 3.000 MW de capacități regenerabile.

În urma negocierilor, coeficientul utilizat pentru calcularea penalității a fost redus de la 5 la 0,5, ceea ce a diminuat de zece ori sancțiunea.

Recepție parțială pentru proiectele aproape terminate

Pentru investițiile aflate foarte aproape de finalizare a fost introdus un mecanism care permite recepția parțială excepțională.

Prin Legea nr. 141/2026, partea principală a unei investiții poate fi recepționată chiar dacă au mai rămas lucrări auxiliare, cu condiția ca acestea să nu depășească 5% din valoarea contractului.

Lucrările rămase trebuie executate în cel mult 120 de zile. Excepția nu poate fi folosită însă pentru intervenții care privesc rezistența sau stabilitatea construcției, securitatea la incendiu, sănătatea și igiena ori eficiența energetică. Aceste componente trebuie finalizate integral.

Autostrăzi și căi ferate pe lista investițiilor care trebuie închise

O parte importantă a proiectelor aflate pe ultima sută de metri vizează infrastructura de transport.

În sectorul feroviar sunt incluse lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, dar și modernizări pe traseele Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare este estimată la 718,01 milioane de euro.

PNRR prevede, de asemenea, modernizarea a 36 de locomotive electrice și reabilitarea a 64 de vagoane.

Pe infrastructura rutieră, printre investițiile importante se numără tronsoanele A7 Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani, însumând 95,9 kilometri.

Spitale, ambulanțe și paturi pentru pacienții critici

Sănătatea reprezintă un alt domeniu în care termenul de finalizare pune presiune asupra autorităților.

Printre proiectele vizate se numără Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.

Lista mai cuprinde două pavilioane noi destinate politraumei, la Craiova și Sibiu, precum și achiziția a 200 de ambulanțe de tip C.

În domeniul terapiei intensive neonatale și al îngrijirii pacienților critici sunt prevăzute 25 de unități și 65 de paturi.

110 creșe și sute de kilometri de rețele de apă și canalizare

Și investițiile din educație, energie și mediu trebuie să ajungă la final.

PNRR prevede construirea și dotarea completă a 110 creșe. Dintre acestea, 80 sunt finanțate prin granturi, iar alte 30 prin componenta de împrumuturi.

În energie, obiectivul este racordarea la rețea a 950 MW de noi capacități eoliene și fotovoltaice.

Investițiile în infrastructura de apă includ 288 de kilometri de rețele de distribuție și 975 de kilometri de canalizare. În domeniul forestier sunt prevăzute 18.000 de hectare de noi suprafețe împădurite și 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.

România riscă pierderi de peste 2,5 miliarde de euro

Dimensiunea pierderilor va depinde de ceea ce se întâmplă până la închiderea programului. Monitor PNRR prezintă trei scenarii.

În varianta favorabilă, reformele restante sunt adoptate, iar proiectele sunt recepționate la timp. Pierderile ar rămâne atunci la ordinul zecilor de milioane de euro, generate în special de dotări sau componente minore care nu pot fi terminate.

Scenariul moderat presupune ratarea unei reforme politice importante, precum Legea salarizării unitare, concomitent cu întârzieri ale unor investiții. În această situație, România ar putea pierde între 1 și 2 miliarde de euro.

Cel mai dificil scenariu presupune neîndeplinirea a cel puțin două reforme-cheie și ratarea unor proiecte majore. Pierderile ar putea depăși 2,5 miliarde de euro, iar printre investițiile expuse s-ar putea afla proiecte importante din sănătate și educație.

Ultimele două săptămâni devin astfel decisive pentru PNRR. Fiecare proiect recepționat și fiecare reformă închisă până la termen poate influența direct suma pe care România va reuși, în final, să o încaseze din fondurile europene.