O nouă hidrocentrală ar putea intra în funcțiune în România. Investiția începută în 1981 are termen anul 2029
SURSA FOTO: Dreamstime
România ar putea avea din 2029 o nouă capacitate de producție a energiei electrice din surse regenerabile. Centrala Hidroelectrică Nehoiașu II, parte a amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu, ar urma să fie pusă în funcțiune după finalizarea investițiilor rămase și obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a emis acordul de mediu pentru continuarea proiectului început în urmă cu peste patru decenii.
CHE Nehoiașu II ar putea fi pusă în funcțiune în 2029
Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu este realizată în prezent în proporție de 78%, iar Ministerul Mediului estimează că CHE Nehoiașu II ar putea deveni operațională în anul 2029.
Finalizarea proiectului ar urma să aducă în sistem încă 152 GWh de energie electrică pe an. Investiția este avută în vedere inclusiv pentru consolidarea siguranței aprovizionării cu energie, în contextul eliminării treptate a centralelor pe lignit și huilă și al necesității dezvoltării unor noi capacități energetice.
Proiectul Surduc-Siriu are însă o istorie îndelungată. Lucrările au început în anul 1981, iar investiția se întinde pe teritoriul județelor Buzău, Covasna și Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zăbala.
„Această investiţie a fost declarată obiectiv de utilitate publică de interes naţional, prin Hotărârea Guvernului nr. 1087/02.10.2002 privind declararea utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional ‘Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu’. Proiectul include elemente care nu au fost finalizate (…) iar în perioada de timp în care au fost lăsate nefinalizate sau nu au putut fi executate, unele dintre aceste elemente au suferit degradări.”, se precizează în acordul de mediu al MMAP.
Centrala Nehoiașu II va avea o putere instalată de 55 MW
Ministerul Mediului a prezentat și situația actuală a principalelor componente ale proiectului. Treapta Surduc-Nehoiașu se află încă în execuție și este amplasată pe râul Bâsca Mare, pe teritoriul județelor Covasna și Buzău. Aceasta realizează o cădere brută de 488 de metri, iar CHE Nehoiașu II va avea o putere instalată de 55 MW.
Lucrările la aducțiunea principală sunt realizate în proporție de 99%, cele de la Barajul Surduc au ajuns la 78%, iar construcția CHE Nehoiașu II este realizată în proporție de 85%.
„După finalizarea lucrărilor de construcţie, care sunt în derulare în prezent, în conformitate cu actele administrative deja emise, va urma punerea în funcţiune, cu condiţia obţinerii tuturor avizelor/autorizaţiilor legale necesare. În ceea ce priveşte gradul de realizare a barajului/amenajării la acest moment şi termenul estimat pentru punerea în funcţiune, facem următoarele precizări: Treapta Surduc-Nehoiaşu se află în curs de execuţie şi este amplasată pe râul Bâsca Mare în judeţele Covasna şi Buzău, realizând o cădere brută de 488 m. Puterea instalată a centralei Nehoiaşu II este de 55 MW.
Stadiul de realizare al principalelor obiecte este următorul: aducţiunea principală: lucrări construcţii – 99%; Baraj Surduc – lucrări construcţii – 78%; CHE Nehoiaşu II – lucrări construcţii – 85%. Termenul estimat pentru punerea în funcţiune a CHE Nehoiaşu II este anul 2029″, a transmis, pentru AGERPRES, MMAP.
Proiectul Surduc-Siriu a provocat nemulțumiri în rândul localnicilor
Continuarea investiției nu este lipsită de controverse. În octombrie anul trecut, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, s-a deplasat în comuna Gura Teghii din județul Buzău pentru discuții cu localnicii privind continuarea construcției.
O parte dintre locuitori și-au exprimat opoziția față de proiect și au afișat mesaje precum „Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă şi o mare prostie”, „Nu furaţi râul Bâsca Mare. El este al comunităţii. Uniţi salvăm râul Bâsca Mare” sau „Apă deturnată, viaţă anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă”.
Printre principalele preocupări exprimate se numără efectele pe care amenajarea le-ar putea avea asupra râului Bâsca Mare și asupra disponibilității apei în zonă.
Marius Alecsandru: România ar trebui să investească în stocarea energiei
Deputatul USR de Buzău Marius Alecsandru, care a participat la discuțiile de la Gura Teghii, susține că România ar trebui să acorde o atenție mai mare dezvoltării capacităților de stocare a energiei.
„Insist de mai bine de un an de zile pe această idee, că nu hidroenergia salvează România, ci investiţiile în sistemele de stocare, o variantă care are o implementare rapidă fiind stocarea în bancuri de baterii. Bulgaria a făcut asta, a fost mai abilă decât multe alte ţări europene şi acum stă cel mai bine la acest aspect, noi fiind nevoiţi să vindem ieftin energie la prânz către ei şi să cumpărăm seara la un pret de 8-10 ori mai mare.
Aceste minihidrocentrale aflate în discuţie pot fi destinate mai ales pentru rezolvarea dezechilibrelor din reţea, dar mă refer la cele care au acumulare, căci cele care nu au, cum este situaţia amenajării Surduc – Nehoiasu II, nu pot ajuta nici chiar la potabilizare. Din cauza debitelor de munte care sunt în continuă scădere ca medii anuale, din analizele pe care le-am făcut fiind o scădere de aproape 20% pe o perioadă de 5 ani, şi producţia pe hidro a ţării nu este wow”, a transmis deputatul Marius Alecsandru.
Acordul de mediu impune monitorizarea efectelor proiectului
Acordul emis de Ministerul Mediului conține o serie de măsuri referitoare la protejarea mediului pe parcursul continuării investiției. Printre acestea se află monitorizarea factorilor de mediu atât în timpul executării lucrărilor, cât și după finalizarea proiectului.
Scopul este urmărirea efectelor produse de lucrările prevăzute în proiect și identificarea eventualelor consecințe asupra zonelor în care este amplasată amenajarea.
Ministerul argumentează că finalizarea investiției este justificată atât prin obiectivele României din domeniul energetic, cât și prin stadiul avansat în care se află deja o parte importantă a infrastructurii.
„Finalizarea obiectivului de investiţii ‘Amenajarea Hidroenergeţică Surduc-Siriu’ este necesară şi oportună din perspectiva contribuţiei lui directe la realizarea obiectivelor naţionale, regionale şi locale în domeniul politicilor de energie şi mediu, în acord cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Nerealizarea proiectului implică menţinerea structurilor existente care, fără anumite intervenţii, se vor degrada, cu implicaţii majore de natură socială şi de mediu; dezafectarea obiectivelor construite până în prezent nu poate fi acceptată având în vedere impactul major pe care aceasta le-ar avea asupra factorilor de mediu pe o perioadă îndelungată”, se mai arată în document.
Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu rămâne astfel un proiect aflat în lucru la peste patru decenii de la debutul investiției. Dacă actualul calendar va fi respectat și vor fi obținute toate aprobările necesare, CHE Nehoiașu II ar putea începe să producă energie electrică în 2029.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.