Românii ar putea fi și mai împovărați. Bușoi vorbește despre cât ar putea crește factura la energie

România se bazează în prezent pe importuri de energie electrică la prețuri ridicate, iar menținerea situației de pe piața regională ar putea avea efecte asupra costurilor suportate de consumatorii casnici și nu numai.

Se anunță o posibilă scumpire a energiei. Bușoi spune cât ar putea ajunge creșterea

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că, în cazul unei crize prelungite, facturile românilor ar putea crește cu 10-15% la momentul renegocierii contractelor.

„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri… La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi, la Antena 3 CNN. Potrivit secretarului de stat, prețurile de pe piața zilei următoare „sunt în prezent de aproximativ 2-2,5 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat din contractele bilaterale”.

Bușoi a explicat că diferențele de preț nu înseamnă că întreaga cantitate de energie este cumpărată la cele mai ridicate valori sau vândută la prețuri foarte mici, ci că este vorba despre valori medii rezultate din tranzacțiile de pe piață.

„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral. Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, 2 săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor, așa cum s-a spus mai devreme în materialul informativ, va fi unul marginal, nesemnificativ”, a explicat secretarul de stat, la Antena 3.

Durata crizei poate influența facturile

Potrivit lui Cristian Bușoi, o perioadă scurtă în care România este nevoită să importe energie la prețuri mai mari nu ar trebui să producă efecte semnificative asupra consumatorilor. Impactul depinde însă de durata acestei situații și de evoluția prețurilor de pe piețele regionale.

„Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”, a spus el, explicând ce înseamnă marginal. În schimb, menținerea condițiilor actuale pentru o perioadă mai lungă ar putea schimba situația la momentul renegocierii contractelor.

„Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat Bușoi.

Secretarul de stat a subliniat că estimarea unei posibile creșteri de 10-15% este legată de durata crizei și de evoluția prețurilor de pe piețele regionale. Astfel, efectul asupra facturilor nu ar fi unul imediat în cazul unei perioade scurte de importuri scumpe, ci ar putea deveni mai vizibil la renegocierea contractelor dacă presiunile de pe piață se mențin.

România are însă și surse interne de producție care pot fi utilizate în situații în care cantitățile disponibile pentru import nu sunt suficiente. Printre capacitățile păstrate ca rezervă se află grupul energetic Rovinari 4, de la Complexul Energetic Oltenia, cu o putere nominală de 330 MW.

Rovinari 4, păstrat ca rezervă pentru situații de criză

Din capacitatea nominală a grupului Rovinari 4, aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili, potrivit estimării prezentate de Bușoi. Pornirea acestei capacități nu este considerată însă justificată economic în momentul de față, din cauza costurilor ridicate asociate producerii energiei pe bază de cărbune.

„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a explicat secretarul de stat.

Rovinari 4 este păstrat ca grup de rezervă, astfel încât să poată fi utilizat în cazul unei situații care ar impune suplimentarea producției interne. Bușoi a precizat că există o rezervă semnificativă de cărbune, însă utilizarea grupului ar presupune refacerea acestei rezerve după pornirea și exploatarea capacității.

O altă soluție menționată de secretarul de stat este folosirea energiei hidro pentru limitarea necesarului de import. Apa acumulată în lacurile hidroenergetice trebuie însă gestionată cu atenție, deoarece nu există certitudinea că precipitațiile din toamnă vor fi suficiente pentru refacerea rezervelor.

Bușoi a indicat că energia hidro poate fi utilizată în special în perioadele de consum ridicat, astfel încât importurile să fie reduse, iar o parte din capacitatea disponibilă să rămână pentru situații de rezervă.

„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Bușoi.