Ungaria ridică un baraj de urgență pe Dunăre pentru centrala de la Paks. Armata a fost mobilizată, iar două barje ar putea fi scufundate

Ungaria a început lucrări de urgență pe Dunăre, în apropierea centralei nucleare de la Paks, după ce nivelul fluviului a coborât puternic pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Guvernul condus de Péter Magyar a mobilizat aproximativ 100 de soldați pentru construirea unui prag din piatră destinat creșterii nivelului apei necesare răcirii reactoarelor. Autoritățile analizează inclusiv varianta scufundării a două barje de aproximativ 80 de metri. Trei unități ale centralei au fost deja oprite succesiv din cauza situației hidrologice.

Ungaria construiește un prag din 150.000 de metri cubi de piatră pe Dunăre

Ungaria intervine direct în albia Dunării pentru a menține cantitatea de apă necesară sistemelor de răcire ale centralei nucleare de la Paks, într-un moment în care nivelul fluviului a ajuns extrem de scăzut. Guvernul a dispus construirea imediată a unui prag pentru ridicarea nivelului apei în zona din amonte.

Pentru realizarea structurii urmează să fie folosiți aproximativ 150.000 de metri cubi de piatră. Lucrările se desfășoară fără întrerupere, cu participarea militarilor, inginerilor și specialiștilor în gestionarea resurselor de apă și a sistemului energetic.

Premierul Péter Magyar a anunțat public atât începerea intervenției, cât și pregătirea unui al doilea scenariu, care presupune utilizarea unor barje pentru modificarea fluxului apei.

„Anunț extraordinar despre Paks. Am ordonat construirea imediată a unui baraj pe Dunăre folosind aproximativ 150.000 de metri cubi de piatră și am luat, de asemenea, măsuri pentru a ne pregăti pentru posibila scufundare a două barje de 80 de metri”, a scris premierul Péter Magyar pe Facebook.

Șeful guvernului de la Budapesta a precizat că ministrul Apărării a desemnat 100 de soldați care să participe la operațiunea desfășurată în zona centralei nucleare.

Trei unități ale centralei de la Paks au fost oprite succesiv

Intervenția de pe Dunăre a fost decisă după ce guvernul ungar a organizat miercuri o ședință chiar la centrala nucleară de la Paks. Discuțiile au vizat atât măsurile imediate, cât și investițiile necesare pentru reducerea pe termen lung a riscurilor generate de scăderea nivelului fluviului.

Centrala nucleară de la Paks depinde de apa Dunării pentru răcirea reactoarelor. Seceta prelungită și temperaturile ridicate au provocat o diminuare semnificativă a nivelului apei, iar instalațiile centralei nu au mai putut pompa în condiții normale cantitatea necesară funcționării.

Potrivit autorităților ungare, consecințele s-au resimțit deja asupra producției de energie. Trei dintre unitățile centralei nucleare au fost oprite succesiv din cauza condițiilor hidrologice de pe Dunăre.

Autoritățile pregătesc și scufundarea a două barje de 80 de metri

Pragul de piatră proiectat de autoritățile din Ungaria urmează să fie amenajat direct în albia Dunării, astfel încât nivelul apei să crească în amonte. Obiectivul este asigurarea debitului necesar sistemelor centralei de la Paks și menținerea condițiilor pentru funcționarea instalațiilor.

În paralel cu ridicarea pragului, guvernul pregătește o soluție suplimentară pentru cazul în care situația de pe fluviu o va impune. Două barje cu o lungime de aproximativ 80 de metri fiecare ar putea fi scufundate controlat pentru a contribui la devierea și gestionarea fluxului de apă.

O investiție de 10 miliarde de forinți ar fi putut preveni oprirea reactoarelor

Costurile provocate de situația de la Paks au readus în discuție investițiile care ar fi putut fi realizate anterior pentru protejarea centralei în perioadele cu nivel scăzut al Dunării. Ministrul Economiei și Energiei, István Kapitány, a estimat valoarea unei asemenea intervenții la aproximativ 10 miliarde de forinți.

Suma reprezintă echivalentul a aproximativ 27,5 milioane de euro și, potrivit ministrului, investiția ar fi putut împiedica oprirea reactoarelor și apariția cheltuielilor suplimentare generate de necesitatea importării energiei electrice.

István Kapitány a susținut că valoarea proiectului ar fi fost comparabilă cu pierderile și costurile suportate ulterior ca urmare a opririi unităților de la Paks și a importurilor de electricitate necesare pentru compensarea producției indisponibile.