BCE ar putea majora din nou dobânzile. Inflația din zona euro a ajuns la 3,3%, iar energia pune tot mai multă presiune

Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea majora din nou dobânzile la reuniunea din 10 septembrie, în condițiile în care inflația din zona euro a accelerat la 3,3% în august, iar creșterea prețurilor la energie continuă să pună presiune asupra economiei. Piețele anticipează o creștere a ratei dobânzii la depozite de la 2,25% la 2,50%. Economiștii BCE atrag însă atenția că actualul episod inflaționist este foarte diferit de cel din perioada 2021-2022.

BCE ar putea majora dobânda la 2,50% pe 10 septembrie

Inflația din zona euro a ajuns la 3,3% în august, după ce în iulie se situase la 2,9%. Evoluția prețurilor, combinată cu persistența războiului din Orientul Mijlociu și cu problemele legate de aprovizionarea cu energie, a crescut așteptările privind o nouă intervenție a Băncii Centrale Europene.

Potrivit prețurilor de pe piață, investitorii se așteaptă ca BCE să majoreze rata dobânzii la depozite de la nivelul actual de 2,25% la 2,50% la reuniunea din 10 septembrie.

BCE a efectuat prima majorare a dobânzilor din ultimii trei ani pe 11 iunie, când rata dobânzii la depozite a fost ridicată de la 2% la 2,25%.

Decizia a venit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie. Banca centrală nu a reacționat însă imediat printr-o înăsprire a politicii monetare, optând pentru o abordare mai graduală.

Chiar și în scenariul optimist prezentat atunci de BCE, care presupunea o încheiere rapidă a războiului, inflația nu era estimată să revină la ținta de 2% înainte de 2027.

Energia este principalul motor al actualului val de inflație

Economiștii BCE Kristina Barauskaitė Griškevičienė și Claus Brand arată că majorarea prețurilor la energie reprezintă principalul factor care alimentează actualul episod inflaționist din zona euro.

Într-un articol publicat marți, cei doi economiști explică faptul că situația actuală este fundamental diferită de cea observată în perioada 2021-2022.

„De data aceasta, șocul ofertei de energie domină, în timp ce cererea și stimulentele politicilor publice au roluri minore. Aceste diferențe sunt esențiale pentru a explica de ce răspunsurile politicii monetare diferă”, au scris ei.

Actualul șoc energetic este legat parțial de războiul din Orientul Mijlociu și de închiderea ulterioară a Strâmtorii Ormuz, situație care a afectat fluxurile energetice și a alimentat creșterea prețurilor.

Aproximativ 90% din creșterea inflației energetice, provocată de problemele de ofertă

Analiza BCE arată amploarea efectului pe care problemele de aprovizionare cu energie l-au avut asupra prețurilor în primele luni ale anului.

„Factorii adversi ai ofertei de energie au reprezentat aproximativ 90% din creșterea inflației energetice între ianuarie și mai 2026. În această perioadă, politicile monetare și fiscale au exercitat doar o ușoară presiune descendentă asupra inflației energetice”, se arată în publicație.

Acest lucru înseamnă că actuala creștere a prețurilor nu este determinată în principal de o cerere excesivă în economie, ceea ce influențează modul în care BCE răspunde prin intermediul dobânzilor.

Răspunsul politicii monetare este de această dată mai „gradual”, potrivit BCE.

De ce situația este diferită de criza inflaționistă din 2021-2022

În perioada 2021-2022, banca centrală a fost nevoită să reacționeze mult mai agresiv. Economiștii BCE amintesc că instituția „a majorat ratele dobânzilor în mod forțat și persistent” pentru a limita creșterea prețurilor.

Diferența este dată de cauzele inflației. În urmă cu câțiva ani, aceasta a fost alimentată simultan de factori care țineau atât de ofertă, cât și de cerere.

Creșterea inflației din perioada respectivă a fost determinată de „o combinație de factori majori și fără precedent, atât din partea cererii, cât și a ofertei”.

Energia a avut atunci un rol important, însă „nu a fost unul exclusiv”, potrivit analizei BCE.

„Factorii care au influențat oferta au inclus perturbări ale lanțului global de aprovizionare și șocuri ale aprovizionării cu energie, în special ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. Factorii care au influențat cererea au inclus o revenire rapidă a cererii post-pandemie, agravată de politici fiscale și monetare acomodative.”

În prezent, presiunile provin într-o măsură mult mai mare din zona energiei. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și a fluxurilor energetice va avea astfel un rol important atât pentru traiectoria inflației, cât și pentru următoarele decizii de politică monetară ale BCE.