Românii vor uniforme și teste antidrog în școli. Ce altă măsură are o susținere uriașă

Românii sunt împărțiți în privința modului în care școlile au fost pregătite pentru noul an școlar, dar susțin în majoritate reguli mai stricte în școli. Testarea antidrog a elevilor de peste 14 ani, uniformele și monitorizarea audio-video se numără printre măsurile analizate. Rezultatele apar în Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat la nivel național în perioada 1-7 septembrie 2026.

Regulile mai stricte în școli sunt susținute de majoritatea românilor

Regulile mai stricte în școli privind siguranța și conduita elevilor beneficiază de o susținere semnificativă, deși percepțiile populației asupra pregătirii unităților de învățământ sunt aproape egal împărțite. Potrivit sondajului, peste 83% dintre participanți sunt favorabili testării antidrog a elevilor care au depășit vârsta de 14 ani, iar aproape trei sferturi acceptă monitorizarea audio-video permanentă în clase.

Informațiile provin din ediția a XIV-a a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research. Cercetarea a fost desfășurată între 1 și 7 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de adulți, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Marja maximă de eroare este de ±2,95%, pentru un nivel de încredere de 95%.

Opiniile privind pregătirea școlilor sunt aproape egal împărțite

Evaluarea modului în care unitățile de învățământ au fost pregătite pentru începerea noului an școlar evidențiază două grupuri aproape egale în rândul populației.

Un procent de 45,3% dintre persoanele intervievate apreciază că școlile sunt foarte bine sau destul de bine pregătite. Din totalul participanților, 8% consideră că unitățile de învățământ sunt „foarte bine pregătite”, în timp ce 37,3% afirmă că acestea sunt „destul de bine pregătite”.

În același timp, 45,5% dintre respondenți au o evaluare negativă asupra situației. Astfel, 25,4% cred că școlile sunt „destul de slab pregătite”, iar 20,1% spun că acestea sunt „foarte slab pregătite”. Alți 8,5% nu au știut sau nu au putut să facă o evaluare, în timp ce 0,7% au ales să nu răspundă.

Pregătirea școlilor este evaluată mai favorabil de alegătorii PSD și AUR, de persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, de locuitorii marilor orașe și de angajații din sectorul public.

Evaluările negative sunt mai frecvente printre votanții USR, persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani, locuitorii Capitalei, respondenții din orașele mici și angajații companiilor private. Aceste categorii consideră într-o proporție mai mare decât media națională că unitățile de învățământ nu au fost pregătite corespunzător.

77% dintre respondenți cred că uniformele pot reduce discriminarea

Introducerea uniformei școlare obligatorii este privită de o mare parte a populației ca o măsură care ar putea diminua diferențele vizibile și discriminarea dintre elevi.

În total, 77% dintre participanții la cercetare cred că uniforma ar reduce discriminarea într-o măsură foarte mare sau destul de mare. Un procent de 52,9% anticipează un efect „foarte mare”, iar 24,1% consideră că impactul ar fi „destul de mare”.

Ponderea celor care cred că uniforma ar avea o contribuție redusă sau nu ar ajuta deloc la combaterea discriminării ajunge la 20,6%. Restul de 2,4% dintre respondenți fie nu au putut aprecia efectele măsurii, fie nu au oferit un răspuns.

Sprijinul pentru uniforma obligatorie depășește media națională în rândul alegătorilor PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor trecute de 60 de ani, al respondenților cu studii primare și al angajaților din sectorul public.

Testarea antidrog a elevilor de peste 14 ani este susținută de 83,4%

Dintre toate măsurile incluse în sondaj, testarea antidrog a elevilor cu vârsta de peste 14 ani întrunește cel mai ridicat nivel de susținere.

Datele arată că 83,4% dintre persoanele intervievate acceptă introducerea testării într-o măsură foarte mare sau destul de mare. Mai precis, 60,8% se declară de acord „în foarte mare măsură”, iar 22,6% susțin măsura „în destul de mare măsură”.

Împotriva testării antidrog s-au pronunțat 15,2% dintre respondenți. Un procent de 1,4% nu a știut ce răspuns să ofere, nu a putut evalua propunerea sau a refuzat să răspundă.

Măsura are o susținere peste media înregistrată la nivel național printre alegătorii AUR, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, respondenții cu studii medii, utilizatorii platformei TikTok și angajații instituțiilor publice.

Opoziția față de testarea elevilor trecuți de 14 ani este mai pronunțată în rândul votanților USR, al tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, al absolvenților de studii superioare și al locuitorilor din București.

Monitorizarea permanentă în clase este acceptată de aproape trei sferturi dintre români

Instalarea unor sisteme pentru monitorizarea audio-video permanentă a activității din sălile de clasă reprezintă o altă propunere acceptată de majoritatea participanților la sondaj.

Un procent de 74,5% dintre respondenți susține această măsură într-o foarte mare sau destul de mare măsură. Dintre aceștia, 51% sunt de acord „în foarte mare măsură”, iar 23,5% acceptă monitorizarea „în destul de mare măsură”.

Ponderea persoanelor care se opun, în grade diferite, supravegherii permanente ajunge la 22,8%. Alți 2,7% dintre participanți nu au răspuns la întrebare.

Monitorizarea audio-video înregistrează un sprijin peste medie în rândul alegătorilor PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, al respondenților cu studii primare sau medii, al locuitorilor din mediul rural și al utilizatorilor TikTok.

Măsura este respinsă într-o proporție mai mare decât media de votanții USR, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii Capitalei. Aceeași tendință apare printre locuitorii orașelor cu peste 90.000 de persoane, utilizatorii Instagram și angajații companiilor private.

Remus Ștefureac vorbește despre o societate divizată în privința educației

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, apreciază că rezultatele reflectă diferențe puternice de percepție asupra capacității sistemului de învățământ de a gestiona începutul anului școlar, dar și o susținere clară pentru reguli suplimentare.

„Datele indică o societate puternic divizată în ceea ce privește capacitatea sistemului de educație de a pregăti corespunzător, dar foarte hotărâtă atunci când vine vorba despre introducerea unor reguli mai ferme în școli”, afirmă Ștefureac.

Potrivit interpretării prezentate de directorul INSCOP Research, procentele ridicate obținute de testarea antidrog și monitorizarea audio-video indică importanța acordată de populație siguranței copiilor. Această preocupare rămâne puternică inclusiv atunci când măsurile propuse intră în relație cu autonomia individuală și protecția vieții private.

În cazul uniformei școlare, Remus Ștefureac arată că populația nu o asociază în primul rând cu disciplina. Măsura este percepută mai ales ca un mijloc prin care pot fi estompate diferențele sociale vizibile dintre elevi.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice, folosind metoda CATI, în intervalul 1-7 septembrie 2026. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani.