UE schimbă regulile pentru energia regenerabilă. Bruxelles-ul pune accent pe investiții, rețele și stocare

Uniunea Europeană produce tot mai multă energie regenerabilă, însă infrastructura nu ține pasul cu ritmul dezvoltării. Bruxelles-ul pregătește schimbări după 2030, pe fondul dificultăților de transport și stocare a energiei și al riscului ca obiectivele climatice pentru 2040 să devină mai greu de atins.

UE schimbă regulile pentru energia regenerabilă. Bruxelles-ul pune accent pe investiții, rețele și stocare

Impulsul Comisiei Europene în domeniul energiei regenerabile vine în contextul în care colegislatorii UE, Parlamentul European și Consiliul, lucrează pentru a aborda unul dintre cele mai mari blocaje în calea dezvoltării de noi proiecte de energie curată: rețelele electrice.

Comisia Europeană se pregătește să revizuiască regulamentul Uniunii Europene privind energia regenerabilă pentru perioada de după 2030, ceea ce indică o schimbare importantă de abordare. Accentul ar urma să fie pus mai mult pe investiții, rețele electrice și capacități de stocare, potrivit unui proiect de evaluare a impactului.

Documentul intern arată că legislația existentă în domeniul energiei regenerabile nu mai este suficientă pentru ca Uniunea Europeană să își atingă ambiția climatică pentru 2040. Obiectivul stabilit de legiuitorii europeni în noiembrie anul trecut este reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90% față de nivelurile din 1990.

O nouă propunere pentru revizuirea cadrului european privind energia regenerabilă este așteptată până la sfârșitul anului. Scopul este ca cadrul climatic pentru perioada de după 2030 să fie aliniat cu toate sectoarele care trebuie să contribuie la atingerea obiectivului comun al Uniunii Europene de neutralitate climatică până în 2050.

În 2025, energia curată a reprezentat 26,2% din consumul final de energie al Uniunii Europene. În schimb, planurile naționale actuale indică faptul că blocul comunitar se îndreaptă spre o pondere de aproximativ 41% până în 2030, sub obiectivul obligatoriu de 42,5%. Proiectul de document avertizează însă că nici măcar această pondere de 41% nu este sigură.

„Deși situația variază de la un stat membru la altul, traiectoria actuală pentru implementarea energiei regenerabile sugerează că chiar și cota proiectată de 41% ar putea fi dificil de atins cu progresele actuale la nivel de stat membru”, se arată în proiectul de document.

În același timp, Comisia Europeană pare să fie reticentă în a încerca să reducă decalajul de implementare a energiei regenerabile prin introducerea unui număr mai mare de obiective obligatorii la nivelul UE.

Bruxelles-ul pare să respingă noi măsuri obligatorii privind autoconsumul și comunitățile de energie regenerabilă, precum și introducerea unor obligații suplimentare referitoare la cooperarea regională și proiectele comune. De asemenea, Comisia nu pare să susțină o nouă legislație în domeniul autorizațiilor, argumentând că reformele adoptate recent trebuie mai întâi implementate.

„Feedback-ul primit de la părțile interesate în cadrul atelierelor a subliniat importanța stabilității reglementărilor în acest domeniu și a indicat implementarea insuficientă a cadrului actual ca fiind problema cheie de abordat”, se arată în proiectul de document.

Europa produce tot mai multă energie verde, dar nu o poate transporta. Peste 10 TWh au fost pierduți în 2024

Deși Uniunea Europeană trebuie să își crească producția de energie curată pentru a-și îndeplini obiectivele climatice, este necesar ca sistemele electrice să poată prelua și transporta această energie acolo unde este nevoie. UE are rezultate bune în producerea energiei curate, însă întâmpină dificultăți în distribuirea acesteia, ceea ce reprezintă un obstacol important pentru tranziția climatică și energetică.

Energia electrică regenerabilă a ajuns la aproape 50% din producția de electricitate a UE în 2025. Cu toate acestea, sistemul energetic întâmpină dificultăți tot mai mari în utilizarea întregii cantități de energie ieftină produsă din surse regenerabile, potrivit proiectului de document. Congestia rețelelor, capacitățile insuficiente de stocare și cererea rigidă contribuie la apariția unor prețuri negative mai frecvente și la reducerea producției regenerabile, situație care afectează adesea producătorii de energie curată.

În 2024, peste 10 TWh de energie electrică regenerabilă nu au putut fi utilizați din cauza congestiei rețelei și a capacității transfrontaliere insuficiente. Cantitatea ar fi fost suficientă pentru alimentarea a aproximativ 2,85 milioane de locuințe europene timp de un an întreg.

Un audit recent al Curții de Conturi Europene a arătat că majorarea capacității de energie regenerabilă asociată planului REPowerEU este „neglijabilă” în comparație cu obiectivul de 103 GW stabilit de Comisia Europeană. REPowerEU este planul lansat în 2022 pentru reducerea dependenței de energia rusească și creșterea independenței energetice a Uniunii Europene.

Curtea de Conturi Europeană a indicat, de asemenea, infrastructura rețelelor, în special conexiunile electrice transfrontaliere, drept cea mai evidentă slăbiciune a planului. Redispatch-ul, adică trecerea la o producție de energie mai scumpă deoarece energia regenerabilă ieftină nu poate ajunge la consumatori, a costat aproximativ 4,3 miliarde de euro în 2024.

În lipsa unor măsuri, costurile anuale asociate redispatch-ului ar putea ajunge la 26 de miliarde de euro până în 2030, estimează Comisia Europeană. Bruxelles-ul știe că are nevoie de o cantitate mult mai mare de energie curată pentru a atinge obiectivul climatic pentru 2040, însă proiectul de document recunoaște că dezvoltarea energiei eoliene și solare fără investiții corespunzătoare în rețele, stocare, flexibilitatea cererii și electrificare poate genera, la rândul său, costuri suplimentare.

Pentru a răspunde provocărilor rămase, executivul UE propune o monitorizare mai bună a reducerilor de emisii, reguli mai clare pentru proiectele hibride de energie regenerabilă și pentru sistemele de stocare, precum și semnale de investiții mai puternice pentru creșterea flexibilității sistemului. De asemenea, Comisia propune o utilizare mai intensă a vehiculelor electrice și a încărcării inteligente ca surse de flexibilitate pentru sistemul energetic.

Veerle Dossche, manager de program pentru energie regenerabilă în cadrul ONG-ului Climate Action Network Europe, a declarat că evaluarea impactului realizată de Comisia Europeană prezintă un „argument convingător” în favoarea unui obiectiv ambițios și obligatoriu privind energia regenerabilă pentru perioada de după 2030. Ea consideră însă că este nevoie ca realizarea obiectivului să fie susținută prin măsuri concrete.

„Acest lucru necesită contribuții naționale solide, traiectorii clare și mecanisme eficiente de conformitate, susținute de indicatori cheie de performanță măsurabili, astfel încât avertizările timpurii să declanșeze acțiuni corective atunci când statele membre se abat de la traseu”, a declarat Dossche.

Parlamentul European schimbă planul pentru rețelele electrice. Comisia ar putea primi un rol mai important

Deputații europeni din Comisia pentru Industrie a Parlamentului European au susținut joi un proiect de raport referitor la viitoarea guvernanță a rețelei electrice a UE. Votul deschide calea pentru adoptarea documentului în plen, programată pentru săptămâna viitoare, la Strasbourg. Ulterior, Parlamentul European și Consiliul vor începe discuțiile interinstituționale asupra dosarului.

Deputata europeană Țvetelina Penkova (S&D/Bulgaria), negociatorul principal pentru dosarul legislativ, a declarat că noile reguli ar trebui să contribuie și la reducerea diferențelor dintre prețurile energiei electrice din țările și regiunile Uniunii Europene.

„Comisia va avea acum un rol mai puternic în definirea cadrului strategic, în timp ce ACER (autoritățile de reglementare în domeniul energiei din UE) va asigura un control independent sporit. Acesta este un pas important către o planificare a infrastructurii noastre mai democratică, mai transparentă și mai responsabilă”, a declarat Penkova.

Deputatul european Virgil-Daniel Popescu (PPE/România) a declarat pentru Euronews că votul de joi, susținut de deputați europeni de centru-dreapta, liberali, socialiști și verzi, oferă o abordare „echilibrată și pragmatică” pentru transformarea obiectivelor energetice ale Europei în infrastructura necesară consolidării securității energetice și reducerii costurilor energiei.

„Am consolidat propunerea Comisiei prin introducerea unei abordări mai strategice a planificării infrastructurii. Europa ar trebui să aibă o imagine clară asupra locurilor în care se află principalele blocaje, a coridoarelor strategice și a consolidărilor rețelei, a momentului în care acestea ar trebui dezvoltate pentru 2040 și 2050 și a nivelului de investiții care va fi necesar”, a declarat Popescu.

Parlamentul European a susținut planurile de centralizare a planificării infrastructurii energetice a Europei și acordarea unui rol principal Comisiei Europene în elaborarea unei imagini de ansamblu asupra viitorului sistem energetic al Uniunii. Acesta ar urma să fie primul pas către un proces mai coordonat de identificare a noilor necesități ale rețelei.

Poziția Parlamentului European riscă însă să intre în contradicție cu cea a Consiliului, în condițiile în care mai multe state membre resping o preluare centralizată a atribuțiilor de către Comisie. Aceste țări se tem că un astfel de mecanism ar putea duce la pierderea suveranității naționale.

În paralel, un alt dosar legislativ referitor la normele de autorizare din cadrul „Pachetului Rețele” se află deja în desfășurare. Discuțiile oficiale pe acest dosar sunt așteptate în luna octombrie.