Cărbunele revine în forță. Cererea mondială atinge un nivel record în 2026
SURSA FOTO: Dreamstime - cărbune
Cererea mondială de cărbune va atinge un nivel record în 2026, în pofida estimărilor anterioare privind o scădere. Prețurile mai mari ale gazelor naturale, pe fondul perturbării livrărilor de GNL prin Strâmtoarea Ormuz, determină revenirea cărbunelui în producția de energie.
Cărbunele revine în forță. Cererea mondială atinge un nivel record în 2026
Cererea mondială de cărbune este prognozată să crească cu 1,2% în 2026, până la un nivel record de 8,94 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Creșterea neașteptată este explicată de prețurile mai mari ale gazelor naturale, apărute după perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz.
Deși în prezent aproape nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieței. Reducerea drastică a livrărilor de GNL prin strâmtoare a dus la creșterea prețurilor gazelor naturale, potrivit unei evaluări a situației de pe piața cărbunelui la jumătatea anului, publicată joi de AIE.
Creșterea cererii de cărbune reprezintă o schimbare față de previziunile anterioare ale agenției cu sediul la Paris, care indicau o ușoară scădere a cererii globale în acest an. În țările care dispun atât de centrale electrice pe gaz, cât și de centrale pe cărbune, prețurile mai mari ale gazelor încurajează utilizarea mai intensă a cărbunelui pentru producerea energiei electrice, potrivit celei mai recente actualizări a AIE.
Această dinamică determină o creștere a consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China și alte piețe, comparativ cu estimările anterioare. Efectul ar putea continua și în 2027, însă evoluția situației din Strâmtoarea Ormuz va fi esențială.
„Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, subliniază AIE în raportul său.
Dacă livrările de GNL se vor redresa, iar prețurile gazelor naturale vor reveni la nivelurile de dinaintea conflictului, cererea mondială de cărbune ar putea scădea anul viitor. În schimb, în cazul în care Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea crește și mai mult.
Revenirea cererii de cărbune are loc în condițiile în care producția mondială va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025. Chiar și așa, producția va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv.
Principala cauză a scăderii producției este situația din China, cel mai mare producător mondial de cărbune. Inspecțiile de siguranță efectuate după un grav accident minier produs în luna mai au dus la o reducere semnificativă a producției.
Oferta mai mică de cărbune din China contribuie la reducerea diferenței dintre producție și consum. Totodată, aceasta ar trebui să contribuie la diminuarea stocurilor mondiale ridicate de cărbune, acumulate în ultimii ani.
Producția de cărbune își revine în 2027. China va susține creșterea globală
Pentru 2027, AIE prognozează o ușoară redresare a producției globale de cărbune, susținută în principal de revenirea producției din China.
Creșterea prețurilor la gaze naturale nu este însă singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. China utilizează mai mult cărbune pentru producția de substanțe chimice, pe fondul prețurilor ridicate la petrol. În același timp, un fenomen El Niño deosebit de puternic ar putea determina creșterea necesarului de energie electrică în cazul unora dintre principalii consumatori asiatici.
În ansamblu, combinația dintre o cerere internațională mai mare decât se anticipa și o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra prețurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său.
Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere în domeniul energiei pentru cele mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973-1974, cu scopul de a coordona eliberarea petrolului din stocurile de rezervă.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.