Proprietarii de apartamente nu pot impune asociației această obligație. Legea este clară în privința documentelor

Proprietarii de apartamente au dreptul să solicite documente de la asociația de proprietari, însă asociația nu are automat obligația de a le transmite prin e-mail doar pentru că această modalitate a fost cerută de proprietar. Avocatul Gelu Pușcaș explică faptul că Legea nr. 196/2018 nu stabilește în sarcina președintelui asociației o obligație generală de a comunica electronic actele sau răspunsurile la cereri și contestații.

Avocatul a explicat, într-o postare publicată pe pagina de Facebook „Consultanță Asociații Proprietari”, ce trebuie să știe proprietarii care solicită acte de la asociație și cer ca acestea să le fie trimise pe adresa de e-mail.

Avocatul Gelu Pușcaș: Legea nu obligă președintele să trimită actele pe e-mail

Potrivit avocatului, Legea nr. 196/2018 nu conține o prevedere care să oblige președintele asociației să transmită prin poștă electronică documentele solicitate de proprietari sau răspunsurile la cereri și contestații.

„Cel mai important aspect este acela că legiuitorul nu a prevăzut o astfel de obligație în sarcina președintelui, acesta fiind cel care în numele și pe seama asociației transmite acte sau răspunde la contestații/ cereri / adrese.

Nu avem în Legea 196/2018 menționată obligația președintelui de a comunica prin poșta electronică acte sau răspunsuri proprietarului”, explică avocatul Gelu Pușcaș.

Acesta atrage atenția că transmiterea electronică a unor documente poate presupune mai multe operațiuni, de la identificarea actelor în arhivă până la copiere, anonimizarea unor date cu caracter personal, scanare și expediere.

Ce prevede articolul 28 din Legea 196/2018

Discuția trebuie separată însă de dreptul proprietarului de a avea acces la documentele asociației. Articolul 28 din Legea nr. 196/2018 reglementează dreptul proprietarilor de a fi informați cu privire la activitatea asociației și de a solicita în scris și de a primi copii după documentele acesteia, cu suportarea costului de multiplicare de către solicitant.

Avocatul atrage însă atenția că nu orice document solicitat intră automat în sfera articolului 28.

„Nu toate actele asociației intră în sfera, deja celebrului art. 28 invocat în toate cererile. Practica judiciară a conturat deja sfera actelor care nu intră în reglementarea art. 28 și cei care merg repede în instanță pe obligația de a face, în ulții ani au cam avut surprize”, arată Gelu Pușcaș.

El subliniază și că proprietarii trebuie să citească integral prevederile legale și să țină cont inclusiv de costurile pe care trebuie să le suporte atunci când solicită documente.

Proprietarii trebuie să verifice statutul și regulamentul asociației

Gelu Pușcaș recomandă proprietarilor să verifice și statutul asociației sau regulamentul condominiului pentru a vedea dacă există reguli proprii privind formularea și transmiterea solicitărilor.

Unele asociații pot stabili proceduri prin care cererile trebuie formulate în scris și semnate, inclusiv pentru verificarea identității solicitantului și a calității sale de proprietar.

„Sunt asociații de proprietari care au stabilit în actele proprii faptul că cererile se realizează de către proprietar în scris, semnată, pentru a se putea constata că proprietarul își asumă demersul și există o identitate între cel care realizează cererea și calitatea de proprietar. Cererile transmise pe mail nu se iau în considerare”, explică avocatul.

Asociațiile nu au obligația generală de a avea o adresă de e-mail

Avocatul mai arată că Legea 196/2018 nu stabilește nici o obligație generală pentru asociațiile de proprietari de a avea o adresă de corespondență electronică.

Prin urmare, simpla solicitare a proprietarului ca documentele să îi fie comunicate pe e-mail nu poate crea, în opinia sa, o obligație suplimentară care nu este prevăzută de lege.

În cazul asociațiilor care aleg să comunice documentele electronic, Gelu Pușcaș consideră că este vorba despre o modalitate de lucru adoptată pentru simplificarea comunicării și creșterea transparenței.

„Faptul că unele asociații prin președinte recurg la un astfel de mijloc de comunicare, pe mail, ține de transparența acestora, de ușurința președintelui în comunicarea pe mail etc, nu de o obligație stabilită în sarcina acestuia”, precizează avocatul.