Prețul gazelor urcă din nou. Situația din depozite împovărează gospodăriile în această iarnă

Prețurile gazelor naturale au urcat semnificativ în ultimele luni și au ajuns la cel mai mare nivel pentru această perioadă, dacă excludem anul în care a izbucnit conflictul din Ucraina. Mai exact, prețul mediu de tranzacționare a fost de 359,98 lei/MWh, cu mai bine de 210 lei/MWh peste valoarea de aproximativ 150 de lei/MWh înregistrată la sfârșitul lunii februarie.

Un indicator urmărit în Europa arată noua presiune de pe piața gazelor

Potrivit unei analize realizate de operatorul național de transport al gazelor, Transgaz, între 27 februarie și 7 septembrie, cotațiile de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) au crescut cu 125%. România a înregistrat astfel una dintre cele mai reduse majorări dintre piețele regionale analizate.

Creșteri mai mici decât cea de pe BRM au fost raportate doar de Enex Group din Grecia, unde aprecierea a fost de 116,02%, și de CEEGEX din Ungaria, cu o creștere de 121,39%. Celelalte burse europene analizate au consemnat avansuri mai mari ale prețurilor în aceeași perioadă.

Pe Balkan Gas Hub din Bulgaria, creșterea a fost de 133,09%, iar pe CEGH din Austria de 127,99%. Polish Power Exchange din Polonia a înregistrat o majorare de 125,88%, în timp ce GME din Italia a consemnat o creștere de 148,99%.

Piața europeană menține presiunea asupra prețurilor

În Germania, la Trading Hub Europe, cotațiile au urcat cu 133,87%, iar pe TTF, piața de referință din Olanda, creșterea a fost de 136,64%. În Franța, PEG a consemnat o apreciere de 144,52%, în timp ce MIBGAS din Spania a înregistrat cea mai mare creștere dintre piețele menționate, de 162,72%.

Evoluția de pe piața românească este influențată în principal de situația externă. Piața gazelor din România este integrată în piața unică europeană, care continuă să fie tensionată, iar evoluțiile de pe principalele hub-uri regionale se reflectă și în prețurile interne.

Pe 8 septembrie, cotația TTF (Title Transfer Facility) de pe bursa olandeză, considerată reper pentru piața europeană a gazelor, a ajuns la 75,18 EUR/MWh. Nivelul era de 69,81 EUR/MWh la 31 august și de 73,31 EUR/MWh la 7 septembrie.

Evoluția prețurilor este influențată în continuare de situația geopolitică din Orientul Mijlociu și de incertitudinile legate de transporturile energetice prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit unei analize realizate de compania moldoveană de stat Energocom, acordul dintre Iran și Oman pentru crearea unei rute temporare sigure pentru transportul maritim se află în etapa finală, însă nu a fost încă semnat, relatează Profit.ro.

Stocurile europene de gaze rămân sub media ultimilor ani

Lipsa unui acord final menține o primă de risc pe piața gazelor. Un alt factor important îl reprezintă nivelul stocurilor europene, care se află încă sub media ultimilor ani pentru această perioadă.

Depozitele europene de gaze sunt umplute în proporție de aproximativ 67%, în condițiile în care media ultimilor ani pentru aceeași perioadă este de circa 83%. Situația este mai dificilă în Germania, unde gradul de umplere este de aproximativ 53,6%, față de o medie de circa 80% în ultimii cinci ani.

Piața urmărește, de asemenea, evoluția livrărilor de gaz natural lichefiat (GNL). O navă din Qatar a traversat recent Strâmtoarea Ormuz, pentru prima dată din luna iulie, iar alte nave își modifică poziționarea în regiune.

Aceste evoluții reprezintă semnale pozitive pentru piață, însă nu indică deocamdată o revenire a exporturilor la scară largă. În paralel, competiția dintre Europa și Asia pentru cargourile disponibile continuă să influențeze nivelul prețurilor.

România se confruntă cu presiuni suplimentare pentru aprovizionarea de iarnă

Cotațiile pentru lunile următoare se mențin la niveluri ridicate. Pentru livrările din perioada octombrie 2026 – martie 2027, prețurile se situează în prezent între aproximativ 70 și 75,2 EUR/MWh, cele mai ridicate valori fiind consemnate pentru începutul sezonului rece.

În România, OMV Petrom, al doilea mare producător intern de gaze, este nevoit să cumpere gaze din import, la prețul pieței, pentru a le depozita. Chiar și în aceste condiții, cantitatea de gaze înmagazinată de companie este cu o treime mai mică decât cea raportată anul trecut.

La finalul primului semestru, OMV Petrom avea înmagazinate 1,8 TWh de gaze, față de 2,7 TWh la sfârșitul lunii iunie a anului trecut. Diferența reprezintă o reducere de aproximativ o treime a cantității stocate.

România este cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, însă în perioadele cu temperaturi scăzute producția internă și extragerile din depozite nu pot acoperi întotdeauna consumul intern. În astfel de situații, este necesară suplimentarea aprovizionării prin importuri, pentru care România va concura cu celelalte state europene, multe dintre acestea neavând avantajul unei producții interne comparabile.

Nivelul stocurilor poate influența presiunea asupra importurilor

Presiunea necesară pentru extragerea gazelor din depozite la un nivel optim depinde și de gradul de umplere al acestora. Dacă România intră în sezonul rece cu un nivel de înmagazinare inferior celui din anii precedenți, o eventuală perioadă cu temperaturi mai scăzute în luna februarie, așa cum s-a mai întâmplat, poate pune o presiune suplimentară asupra sistemului național.

Într-o astfel de situație, presiunea se poate transfera și asupra necesarului de importuri, în condițiile în care disponibilitatea gazelor de pe piața externă depinde și de cantitățile deja contractate de companiile din alte state europene.

Situația este diferită de cea a energiei electrice produse în timpul zilei, care poate fi stocată, inclusiv prin soluții dezvoltate în Bulgaria, pentru acoperirea vârfurilor de consum din timpul serii. Gazele naturale nu pot fi stocate pe parcursul zilei pentru a acoperi consumul din timpul nopții.

Înmagazinarea gazelor are un caracter sezonier, iar cantitățile sunt pregătite în perioada caldă pentru a susține consumul din sezonul rece. Nivelul la care sunt alimentate depozitele înaintea iernii devine astfel un element important pentru echilibrul dintre producția internă, gazele extrase din stocuri și necesarul de import.