Copiii sub 13 ani și inteligența artificială. Raport comandat de UNESCO: Multe instrumente sunt probabil nepotrivite

Multe dintre instrumentele actuale de inteligență artificială generativă, inclusiv unele folosite pe scară largă în educație, sunt probabil nepotrivite pentru copiii sub 13 ani, iar unele ar putea să nu fie adecvate pentru minori indiferent de vârstă. Concluzia apare într-un raport comandat de UNESCO și publicat în 2026, care avertizează însă că nu există încă suficiente dovezi pentru stabilirea unei vârste universale de la care AI poate fi utilizată în siguranță în școală. Problema capătă amploare în condițiile în care 72% dintre copiii europeni cu vârste între 9 și 17 ani folosesc deja inteligența artificială generativă.

72% dintre copiii europeni între 9 și 17 ani folosesc AI generativă

Inteligența artificială generativă a ajuns deja în viața de zi cu zi a copiilor, înainte ca multe sisteme educaționale să stabilească reguli clare privind utilizarea sa.

Potrivit datelor EU Kids Online 2026 citate în raport, 72% dintre copiii europeni cu vârste între 9 și 17 ani utilizează GenAI, iar cea mai frecventă întrebuințare este legată de școală. În Statele Unite, ponderea ajunge la 86% pentru aceeași categorie de vârstă.

Copiii folosesc aceste instrumente pentru învățare și documentare, crearea de conținut și jocuri, dar și pentru a solicita sfaturi privind probleme emoționale sau de sănătate.

În același timp, accesul la AI nu presupune întotdeauna o alegere explicită. Tehnologia este deja integrată în motoare de căutare, platforme, aplicații educaționale și diferite dispozitive.

Multe instrumente AI ar putea fi nepotrivite pentru copiii sub 13 ani

Raportul „Is there a right age for AI in education? Deciding whether AI is age-appropriate and why” analizează trei praguri de vârstă întâlnite în legislația referitoare la copii și mediul digital: 13, 16 și 18 ani.

Pragul de 13 ani este relevant în legislația americană privind datele copiilor, în timp ce 16 ani reprezintă vârsta implicită pentru consimțământul digital prevăzută de articolul 8 din GDPR. La rândul său, Convenția ONU privind drepturile copilului consideră copil orice persoană cu vârsta sub 18 ani.

Autorii avertizează însă că acestea sunt repere juridice și nu trebuie interpretate automat drept vârste de la care inteligența artificială devine sigură.

Raportul concluzionează că „multe dintre instrumentele GenAI actuale, inclusiv cele utilizate pe scară largă în Educație, sunt probabil nepotrivite pentru copiii sub 13 ani sau chiar nepotrivite pentru orice copil”.

Documentul a fost comandat de UNESCO pentru a sprijini elaborarea politicilor privind guvernanța AI în educație, însă nu reprezintă o poziție oficială a organizației.

Care sunt riscurile pentru copii

Printre problemele analizate se numără transferarea unei părți a efortului cognitiv către tehnologie și posibilele efecte asupra dezvoltării gândirii critice și a capacității de judecată independentă.

Sunt menționate, de asemenea, riscurile privind colectarea și utilizarea datelor personale, supravegherea, discriminarea algoritmică și amplificarea inegalităților.

Autorii acordă o atenție specială instrumentelor AI capabile să simuleze relații și emoții umane.

Sistemele conversaționale foarte fluente și personalizate pot fi deosebit de convingătoare pentru copii. În cazul adolescenților, așa-numiții „AI companions” pot ajunge să confirme excesiv utilizatorul și să favorizeze dependența emoțională sau înlocuirea relațiilor umane și a sprijinului profesional.

Norvegia nu permite GenAI pentru învățare în clasele I-VII

Statele care au început să stabilească reguli pentru folosirea AI în educație au ales modele foarte diferite.

Norvegia a adoptat în iunie 2026 una dintre cele mai restrictive abordări analizate în raport. Inteligența artificială generativă nu trebuie utilizată pentru învățare în clasele I-VII, corespunzătoare aproximativ vârstelor de 6-13 ani.

Pentru elevii de aproximativ 14-16 ani, AI poate fi utilizată sub supravegherea profesorului.

La nivelul liceului, elevii cu vârste de aproximativ 17-19 ani sunt pregătiți să utilizeze tehnologia în mod adecvat, inclusiv în perspectiva studiilor superioare și a intrării pe piața muncii.

China nu permite elevilor mici să folosească independent GenAI

China a ales să facă o diferență între educația despre inteligența artificială și utilizarea efectivă a instrumentelor AI pentru realizarea sarcinilor școlare.

Elevii din școala primară pot dobândi cunoștințe de bază despre AI, dar nu ar trebui să utilizeze independent instrumente deschise de generare a conținutului. Profesorii le pot folosi însă în scop didactic.

La gimnaziu, elevii pot analiza critic conținutul generat de inteligența artificială, dar nu ar trebui să folosească aceste instrumente pentru realizarea temelor și a altor sarcini școlare.

La liceu sunt introduse elemente mai avansate, precum principiile tehnice ale AI, programarea și proiectarea unor sisteme simple.

Raportul precizează că acest cadru are însă caracter consultativ.

Emiratele Arabe Unite predau AI încă de la grădiniță

O abordare diferită a fost adoptată de Emiratele Arabe Unite, unde inteligența artificială a fost introdusă la toate nivelurile de învățământ începând cu anul școlar 2025-2026.

Conținutul este adaptat vârstei. Copiii de 4-5 ani descoperă noțiunile prin jocuri și activități vizuale, iar cei între 6 și 10 ani explorează diferențele dintre oameni și mașini și aplicațiile AI.

Între 11 și 14 ani, elevii ajung să studieze algoritmii, biasul și utilizarea etică și să proiecteze sau să evalueze sisteme AI.

India pregătește, la rândul său, integrarea AI și a gândirii computaționale în școli începând din clasa a III-a, corespunzătoare aproximativ vârstei de 8-9 ani.

Regula propusă școlilor: fără dovezi privind beneficiile, AI nu ar trebui introdusă

Raportul nu stabilește o vârstă „corectă” pentru folosirea inteligenței artificiale de către elevi.

În schimb, autorii propun un mecanism prin care ministerele și școlile să decidă dacă un anumit instrument poate fi utilizat de o anumită categorie de vârstă.

Prima întrebare este dacă există dovezi independente că respectivul instrument AI aduce beneficii educaționale copiilor cărora le este destinat.

Dacă asemenea dovezi nu există, recomandarea din schema prezentată în raport este „Do not deploy”, respectiv ca instrumentul să nu fie introdus.

Dacă beneficiile sunt demonstrate, trebuie analizate riscurile pentru dezvoltarea copilului, modul în care sunt prelucrate datele, siguranța și starea de bine a elevului și dacă AI este într-adevăr necesară în comparație cu o soluție care nu folosește inteligență artificială.

AI ar trebui să sprijine profesorul, nu să îl înlocuiască

Autorii consideră esențială și păstrarea relației dintre profesor și elev.

Un instrument AI ar trebui introdus numai dacă există dovezi independente privind beneficiile pentru categoria respectivă de vârstă, dacă datele copiilor sunt protejate și dacă tehnologia sprijină activitatea profesorului și interacțiunea dintre elevi.

Raportul recomandă o precauție suplimentară în cazul GenAI, al chatboților, tutorilor AI, instrumentelor pentru sănătatea mintală, AI companions și tehnologiilor care prelucrează date biometrice sau neuronale.

O altă problemă identificată este lipsa evaluărilor independente. Majoritatea programelor școlare de AI analizate nu au fost evaluate prin prisma rezultatelor obținute efectiv de elevi.

România nu are reguli naționale dedicate utilizării GenAI de către elevi

În România nu există în prezent un cadru național dedicat care să stabilească în ce condiții și de la ce vârste elevii pot utiliza instrumentele de inteligență artificială generativă la clasă, pentru teme sau în procesul de evaluare.

Nu există nici o diferențiere națională pe categorii de vârstă similară modelelor analizate în Norvegia sau China și nici o procedură generală prin care școlile să stabilească, înainte de introducere, dacă un anumit instrument AI este potrivit pentru vârsta elevilor.

Raportul subliniază însă că cercetarea în domeniu este încă limitată, în special în privința efectelor AI asupra copiilor aflați în diferite etape de dezvoltare. Din acest motiv, autorii nu recomandă stabilirea, pe baza dovezilor actuale, a unei singure vârste universale pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație.