Pensia poate fi calculată corect și totuși să fie greșită. Detaliul pe care mulți pensionari îl scapă

O decizie de pensionare poate conține erori chiar și atunci când suma rezultată pare să fie calculată corect. Perioadele lucrate, veniturile, condițiile de muncă și punctajele sunt elemente care trebuie verificate cu atenție după primirea documentului.

Suma de pe decizia de pensionare nu spune tot. Ce trebuie verificat înainte de a arunca plicul

Avocatul Nicolae Enciu a explicat ce ar trebui să urmărească pensionarii atunci când primesc o decizie de pensionare și care sunt pașii care pot fi urmați dacă apar perioade lipsă, venituri nevalorificate sau neconcordanțe în calcul.

„PENSIA ESTE CALCULATĂ CORECT. DIN DATELE GREȘITE. Plicul se deschide, de obicei, la masa din bucătărie. Pe prima pagină este suma. Omul o citește o dată. Apoi încă o dată. Nu știe dacă este corectă, dar vede ștampilă, formule și multe zecimale. Totul pare prea tehnic pentru a fi pus la îndoială. „Probabil așa a ieșit calculul”, își spune. Numai că o decizie de pensie poate fi calculată impecabil din punct de vedere aritmetic și totuși să fie greșită.

Calculatorul nu uită să adune. Dar poate aduna numai datele care au ajuns în calcul. Dacă lipsește o perioadă lucrată, un venit dovedit, o încadrare în condiții de muncă sau un document care trebuia valorificat, rezultatul poate avea cinci zecimale și să rămână greșit. Aceasta este ideea care trebuie înțeleasă: precizia rezultatului nu repară lipsa unei date de intrare. De aceea, când primiți o decizie de pensionare, nu verificați doar suma finală. Verificați povestea profesională din spatele ei”, a explicat avocatul în postarea sa de pe social media.

Păstrați plicul și verificați data comunicării

Un prim element care trebuie păstrat este plicul în care a fost transmisă decizia. Data înscrisă pe acesta poate fi importantă pentru stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de contestare.

Pentru deciziile emise potrivit Legii nr. 360/2023, art. 127 alin. (1) prevede contestarea la instanța competentă în termen de 45 de zile de la comunicare. Termenul nu se raportează la data tipărită în antet și nici la momentul în care decizia a fost introdusă în sistem.

Este important să fie notată ziua în care actul a fost primit. Plicul, confirmarea, mesajul electronic sau orice altă dovadă a primirii pot servi la stabilirea datei comunicării. În situația în care este luată în calcul contestarea, termenul de 45 de zile trebuie urmărit separat și fără întârziere.

O altă verificare vizează explicațiile din decizie, nu doar cuantumul pensiei. Legea prevede că decizia trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora cererea a fost admisă sau respinsă, potrivit art. 93 alin. (4) din Legea nr. 360/2023.

Cronologia muncii și veniturile trebuie verificate

În practică, verificarea poate începe prin reconstruirea cronologiei profesionale. Pot fi trecute, în ordine, fiecare angajator, data începerii și încetării activității, perioadele lucrate cu contract, perioadele asimilate prevăzute de lege, dacă există, precum și perioadele în care activitatea a continuat după pensionare.

La fel de important este să fie identificate eventualele goluri care nu pot fi explicate. Cronologia astfel construită poate fi comparată cu datele din decizie, anexă și cu evidențele disponibile în sistemul public de pensii.

O perioadă lipsă nu trebuie completată pe baza memoriei. Verificarea trebuie făcută prin documentele relevante, precum carnetul de muncă, adeverințele, declarațiile nominale și celelalte înscrisuri recunoscute de lege, în funcție de perioada la care se referă.

Veniturile reprezintă un alt punct care trebuie urmărit. Nu este suficient ca un anumit venit să fi existat în perioada profesională. Trebuie verificat dacă acesta apare în documentele utilizate și dacă, potrivit legii aplicabile perioadei respective, poate fi valorificat la calculul pensiei.

Condițiile de muncă și traseul punctajelor

Verificarea veniturilor poate fi făcută, acolo unde este posibil, lună de lună. Pot fi comparate veniturile înscrise în documentele de muncă, cele declarate în evidențele sistemului și cele utilizate la calculul punctajului. De asemenea, pot fi urmărite sporurile și adaosurile dovedite, fără a porni de la presupunerea că orice spor este inclus automat în baza de calcul.

Trebuie acordată atenție și lunilor în care venitul apare zero, fragmentat sau neobișnuit de mic. O diferență nu înseamnă automat că există o nelegalitate, deoarece unele situații pot avea o explicație juridică. Această explicație trebuie însă identificată în documente și în legislația aplicabilă perioadei.

Pentru anumite perioade de activitate este relevantă și categoria condițiilor de muncă recunoscută potrivit legii aplicabile la acel moment. Pot fi condiții normale, deosebite, speciale sau fostele grupe de muncă.

În acest punct trebuie verificate perioada recunoscută, categoria de condiții trecută în calcul, actul doveditor utilizat, eventualele luni omise și concordanța dintre adeverință și anexă. Faptul că o adeverință se află în dosar nu înseamnă automat că informațiile din ea au fost și valorificate. Documentul trebuie urmărit până în calcul.

Legea nr. 360/2023 stabilește cuantumul prin punctaje, iar verificarea presupune urmărirea etapelor prin care datele ajung la rezultatul final. Pot fi verificate lunile lucrate, veniturile utilizate, punctajele lunare, punctajele anuale, totalurile intermediare, numărul total de puncte și punctele de stabilitate, acolo unde sunt datorate.

Comparați deciziile și notați fiecare diferență

Atunci când există o decizie mai veche și una nouă, cele două documente pot fi comparate direct. Nu este suficientă compararea sumelor înscrise în partea finală a deciziilor.

Trebuie urmărite stagiul, perioadele de activitate, punctajul total, punctele de stabilitate, veniturile valorificate, condițiile de muncă și explicațiile juridice. Orice element care a apărut, a dispărut sau s-a modificat poate fi notat separat.

O verificare utilă este și întocmirea unei liste concrete a discrepanțelor. O formulare generală precum „pensia este prea mică” exprimă o nemulțumire, însă nu indică elementul care ar putea fi verificat.

În schimb, pot fi consemnate concret perioade care lipsesc, adeverințe depuse care nu se regăsesc în calcul, diferențe între veniturile din documente și cele utilizate, perioade pentru care condițiile de muncă sunt recunoscute doar parțial sau diferențe între totalurile intermediare și totalul final.

Ce poate face concret un pensionar

Primul pas este păstrarea și scanarea sau fotografierea integrală a deciziei, anexei și plicului. Documentele trebuie păstrate astfel încât informațiile să poată fi verificate ulterior. Pensionarul poate consulta sau descărca și datele disponibile în Spațiul Privat Virtual al CNPP. Portalul permite accesul la datele personale existente în sistem și la informații referitoare la vechime, angajatori și contribuțiile înregistrate.

Lângă decizie pot fi puse carnetul de muncă, adeverințele, deciziile anterioare și dovezile depunerii documentelor. Ulterior, poate fi construit un tabel cronologic al perioadelor și veniturilor, iar fiecare diferență poate fi trecută pe un rând separat, împreună cu documentul care o dovedește.

Trebuie făcută și distincția între situațiile reglementate diferit de lege. Dacă sumele stabilite sau plătite diferă de cele legal cuvenite, art. 94 alin. (1) reglementează revizuirea, din oficiu sau la solicitarea pensionarului. Dacă există venituri, stagii, perioade asimilate ori alte documente care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei, art. 94 alin. (5) permite recalcularea la cerere, în condițiile legii.

În cazul în care decizia a fost comunicată recent și este avută în vedere contestarea acesteia, trebuie urmărit și termenul de 45 de zile prevăzut de art. 127 alin. (1).

O pensie mai mică nu înseamnă automat o eroare

Un cuantum mai mic decât cel așteptat nu dovedește, prin el însuși, că decizia conține o eroare. Două persoane care au avut parcursuri profesionale aparent similare pot avea venituri, contribuții, perioade de activitate, condiții de muncă și legi aplicabile diferite.

Comparația cu pensia unui vecin sau a unui fost coleg poate ridica o întrebare, însă nu înlocuiește verificarea propriului dosar. Elementele relevante sunt cele care apar în documentele personale și în calculul efectuat pentru fiecare situație.

În schimb, o perioadă lipsă, un venit nepreluat, un document nevalorificat sau o neconcordanță aritmetică reprezintă elemente concrete care pot fi verificate și explicate.

Prima verificare nu presupune că suma pensiei se va modifica, ci permite identificarea datelor care au fost folosite la stabilirea dreptului și a eventualelor diferențe dintre documentele deținute și informațiile reflectate în calcul.

Pensia rezultă din anii de activitate, contribuțiile și condițiile în care o persoană a muncit, iar verificarea deciziei presupune urmărirea acestor elemente de la documentele care le dovedesc până la punctajul și cuantumul înscrise în act.

Decizia, anexa și plicul trebuie păstrate pentru verificarea datelor și a datei comunicării, iar eventualele diferențe trebuie raportate la documentele care le pot dovedi.