Ai pierdut locul de muncă într-o țară UE? Dreptul pe care îl poți păstra fără să te întorci acasă

Ai pierdut locul de muncă într-o țară UE? Dreptul pe care îl poți păstra fără să te întorci acasă

Angajat stresat. Sursa foto: Pixabay

Publicat de Hendrik Antonia la 13 septembrie 2026, 08:30

Cetățenii români au dreptul să își stabilească reședința într-o altă țară din Uniunea Europeană și să își caute acolo un loc de muncă. Acest drept se aplică și persoanelor care doresc să se deplaseze într-un alt stat membru pentru a identifica oportunități profesionale.

Ai rămas fără serviciu într-o țară UE? Regula pe care mulți români nu o cunosc

Persoanele care au lucrat într-o altă țară din UE și și-au pierdut ulterior locul de muncă pot avea, în anumite condiții, dreptul de a rămâne în continuare în statul respectiv. Aceleași prevederi pot fi aplicabile și lucrătorilor independenți care nu mai au contracte.

Durata pentru care o persoană poate rămâne în țara-gazdă după pierderea locului de muncă este determinată de mai mulți factori. Contează perioada în care aceasta a lucrat în statul respectiv, dar și tipul contractului de muncă pe care l-a avut înainte de încetarea activității.

Există și situații în care o persoană își poate păstra dreptul de ședere dacă se află temporar în incapacitate de muncă din cauza unei boli sau a unui accident. În acest caz, șederea poate continua atât timp cât starea respectivă împiedică persoana să lucreze.

Drepturi egale după pierderea locului de muncă

Persoanele care rămân în țara-gazdă după pierderea locului de muncă beneficiază de aceleași drepturi ca cetățenii statului respectiv în anumite domenii. Aceste drepturi vizează prestațiile sociale, accesul la locuri de muncă și serviciile publice destinate ocupării forței de muncă.

Printre prestațiile sociale se numără și indemnizația de șomaj, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă. Persoanele aflate în această situație pot avea, de asemenea, acces la locurile de muncă disponibile pe teritoriul țării-gazdă.

Un alt drept îl reprezintă accesul la sprijinul oferit de serviciile publice de ocupare a forței de muncă. Aceste servicii pot fi utilizate de persoanele care își caută un nou loc de muncă și care îndeplinesc condițiile pentru menținerea dreptului de ședere.

Pierderea locului de muncă nu înseamnă automat că persoana trebuie să părăsească țara-gazdă. Menținerea dreptului de ședere este însă legată de îndeplinirea unor condiții, inclusiv de statutul de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă.

Când poate fi dispusă expulzarea

În situații excepționale, autoritățile din țara-gazdă pot dispune expulzarea unui cetățean european. O astfel de măsură poate fi luată din motive de politică publică, securitate publică sau sănătate publică, însă este necesar ca autoritățile să poată demonstra că persoana reprezintă o amenințare serioasă.

angajati
Sursa foto: Dreamstime – Angajați.

Decizia de expulzare trebuie comunicată persoanei vizate în scris. Documentul trebuie să precizeze motivele care au stat la baza măsurii dispuse de autorități. De asemenea, decizia trebuie să conțină informații referitoare la căile de atac disponibile. Persoana trebuie să fie informată și cu privire la termenul până la care poate contesta decizia de expulzare.

Pentru stabilirea drepturilor de ședere după pierderea locului de muncă trebuie analizată situația concretă a persoanei. Durata contractului și perioada lucrată în țara-gazdă sunt elemente importante pentru determinarea perioadei în care aceasta poate rămâne.

Cât timp poate rămâne o persoană în țara-gazdă

Dacă persoana a lucrat în baza unui contract permanent sau a unui contract pe perioadă determinată cu o durată mai mică de un an și și-a pierdut locul de muncă înainte de împlinirea unui an, dreptul de ședere poate fi menținut cel puțin șase luni. Pentru aceasta, persoana trebuie să continue să își caute un loc de muncă.

Cele șase luni se calculează începând din ziua în care contractul de muncă a fost desfăcut. Perioada este legată, astfel, direct de momentul încetării raportului de muncă.

În această situație, persoana trebuie să se înregistreze ca șomer involuntar la oficiul de ocupare a forței de muncă. Totodată, aceasta trebuie să demonstreze că își caută un alt loc de muncă.

Dacă pierderea locului de muncă intervine după ce persoana a lucrat mai mult de un an în țara-gazdă, aceasta poate avea dreptul să rămână în continuare acolo. Pentru menținerea acestui drept este necesară înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă și respectarea condițiilor care îi conferă acest statut.

Înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă

Pentru a-și păstra dreptul de ședere după pierderea locului de muncă, un angajat trebuie să se înregistreze ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă la autoritatea competentă din țara-gazdă. Aceeași cerință se aplică unui lucrător independent care nu mai are contracte.

Înregistrarea reprezintă una dintre condițiile pentru menținerea dreptului de ședere după încetarea activității profesionale. Persoana trebuie să rămână înregistrată și să respecte în continuare condițiile aferente statutului de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă.

Dreptul de a rămâne în țara-gazdă poate fi păstrat atât timp cât persoana este înregistrată ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Este necesar, totodată, să fie îndeplinite condițiile care permit menținerea acestui statut.

Pentru persoanele care și-au pierdut locul de muncă sau care, în calitate de lucrători independenți, nu mai au contracte, durata șederii și condițiile aplicabile depind de situația profesională anterioară. Înregistrarea la autoritatea competentă și continuarea căutării unui loc de muncă sunt elemente esențiale pentru păstrarea dreptului de ședere.

Informații articol
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.