Greșeala pe care o fac mulți angajați când își calculează concediul. Câte zile libere au dreptul să primească

Numărul zilelor de concediu de odihnă nu crește automat odată cu vechimea în cazul tuturor salariaților. Codul muncii stabilește o limită minimă valabilă la nivel național, însă durata efectivă a concediului depinde de contractul individual de muncă, de contractul colectiv aplicabil sau de normele speciale prevăzute pentru anumite categorii de personal.

Câte zile de concediu primesc angajații din mediul privat

Calculul concediului se raportează la zilele în care salariatul ar fi trebuit să lucreze. Prin urmare, perioadele de repaus săptămânal nu diminuează dreptul anual la concediu.

Orice salariat are dreptul la concediu de odihnă anual plătit, indiferent de vechime, funcție sau tipul normei de lucru. Potrivit articolului 145 din Codul muncii, durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.

Pentru angajații din mediul privat, legislația generală nu stabilește o grilă obligatorie prin care numărul zilelor de concediu să crească automat după un anumit număr de ani lucrați. Durata concretă a concediului este prevăzută în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractului colectiv aplicabil.

Astfel, un salariat cu un an vechime poate avea același număr de zile de concediu ca unul care a lucrat 15 ani, dacă documentele care reglementează raportul de muncă nu prevăd un beneficiu suplimentar.

Angajatorul poate acorda mai mult de 20 de zile lucrătoare de concediu, inclusiv prin stabilirea unor praguri în funcție de experiența profesională. Limita legală minimă nu poate fi însă coborâtă.

Câte zile de concediu se acordă în administrația publică

În cazul salariaților din administrația publică, Hotărârea nr. 250/1992 prevede acordarea, în fiecare an calendaristic, a unui concediu de odihnă plătit cu o durată de 21 sau 25 de zile lucrătoare, în funcție de vechimea în muncă.

Astfel, pentru persoanele cu până la 10 ani vechime în muncă, durata concediului este de 21 de zile lucrătoare. Pentru cei care au peste 10 ani vechime, concediul este de 25 de zile lucrătoare.

Pentru salariații din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, durata concediului de odihnă plătit este cuprinsă între 18 și 25 de zile lucrătoare, în funcție de vechime.

Persoanele cu până la 5 ani vechime beneficiază de 18 zile lucrătoare de concediu. Pentru o vechime între 5 și 15 ani, durata este de 21 de zile lucrătoare, iar pentru o vechime de peste 15 ani, concediul ajunge la 25 de zile lucrătoare.

Tinerii cu vârsta de până la 18 ani beneficiază de 24 de zile lucrătoare de concediu de odihnă. La stabilirea duratei concediului se ia în considerare vârsta pe care aceștia au avut-o la data de 1 ianuarie a anului calendaristic respectiv.

Concediul pentru personalul din cercetare științifică

Personalul din activitatea de cercetare științifică atestat, încadrat în unitățile bugetare, beneficiază de concediu de odihnă plătit stabilit în funcție de vechimea în muncă.

Pentru salariații cu o vechime de până la 5 ani, durata concediului este de 24 de zile lucrătoare. Pentru cei cu o vechime între 5 și 15 ani, concediul este de 26 de zile lucrătoare, iar pentru o vechime de peste 15 ani, durata ajunge la 28 de zile lucrătoare.

Ce se întâmplă în cazul angajaților cu fracțiuni de normă

Salariații care sunt încadrați cu jumătate de normă la două unități au dreptul la concediu de odihnă la ambele unități, proporțional cu timpul lucrat.

În cazul salariaților care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcția de bază cu normă întreagă, o altă funcție, concediul de odihnă plătit este acordat numai de unitatea la care se află funcția de bază.

Unitatea la care salariatul cumulează cealaltă funcție trebuie să îi acorde, la cerere, concediu fără plată pentru zilele de concediu de odihnă primite de la unitatea unde se află funcția de bază.

Salariații care cumulează, la unități diferite, fracțiuni de normă care depășesc o normă întreagă își aleg unitățile de la care beneficiază de concediu de odihnă. Drepturile astfel acordate nu trebuie să depășească drepturile cuvenite unui salariat încadrat cu o normă întreagă.

Cum se stabilește vechimea pentru calcularea concediului

Vechimea în muncă luată în considerare pentru stabilirea duratei concediului este cea pe care salariații o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care se acordă perioada de odihnă.

Aceasta este stabilită potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.

Există și reguli pentru perioadele în care salariatul lipsește de la serviciu pe durata întregului an calendaristic. Salariații care au lipsit de la serviciu întregul an, fiind în concediu medical sau în concedii fără plată, nu beneficiază de concediu de odihnă pentru acel an.

Dacă perioadele de concedii medicale și concedii fără plată, însumate, au durat 12 luni sau mai mult și s-au întins pe doi sau mai mulți ani calendaristici consecutivi, salariatul beneficiază de un singur concediu de odihnă. Acesta este acordat în anul reluării activității, în măsura în care concediul nu a fost efectuat în anul în care a apărut lipsa de la serviciu.

Concediul poate fi efectuat integral sau fracționat

Concediul de odihnă trebuie efectuat în fiecare an calendaristic, fie integral, fie fracționat.

La cererea salariatului, concediul poate fi împărțit în mai multe perioade, cu condiția ca una dintre fracțiuni să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare.

Pe perioada concediului de odihnă, salariații beneficiază de o indemnizație calculată în funcție de numărul de zile de concediu și de media zilnică a salariului de bază, a sporului de vechime și, după caz, a indemnizației pentru funcția de conducere.

Aceste elemente sunt luate împreună și corespund fiecărei luni calendaristice în care sunt efectuate zilele de concediu.

Sărbătorile legale nu se scad din concediul de odihnă

Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează nu sunt incluse în durata concediului anual.

Aceeași regulă se aplică zilelor libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă. În această categorie intră și zilele libere acordate pentru anumite evenimente familiale.

Prin urmare, aceste zile nu reduc numărul de zile de concediu de odihnă la care are dreptul salariatul.

Când pot fi plătite zilele de concediu rămase

Salariatul nu poate renunța la concediul de odihnă în schimbul unei sume de bani atât timp cât raportul de muncă este în desfășurare.

Compensarea în bani a zilelor de concediu neefectuate este permisă numai la încetarea contractului individual de muncă.