Pensia de invaliditate, 2026: cine poate beneficia și în ce condiții se acordă

Pensia de invaliditate poate reprezenta un sprijin important pentru persoanele care și-au pierdut sau și-au diminuat capacitatea de muncă, însă acordarea acestui drept presupune parcurgerea unor etape medicale și administrative. De la stabilirea gradului de invaliditate și până la revizuirea medicală, legislația prevede termene clare pentru solicitanți și pensionari.

Pensia de invaliditate, 2026: Cine poate beneficia și în ce condiții se acordă?

Pensia de invaliditate se acordă persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, dar nu au împlinit vârsta standard de pensionare și și-au pierdut sau diminuat capacitatea de muncă. Această diminuare trebuie să fie cauzată fie de accidente de muncă și boli profesionale, fie de alte boli și accidente care nu au legătură cu activitatea profesională.

Potrivit prevederilor Legii nr. 9/2023, beneficiarii nu mai au obligația de a prezenta sau depune copii ale documentelor prevăzute de legislația aplicabilă activității caselor teritoriale de pensii. Instituțiile respective asigură gratuit fotocopierea documentelor originale prezentate de solicitanți.

În cazul persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii, pot beneficia de pensie de invaliditate cei a căror capacitate de muncă este diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale, potrivit legii, precum și cei afectați de alte boli sau accidente care nu au legătură cu munca.

În această categorie intră și angajații români care prestează muncă în străinătate la dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale regulamentelor europene sau ale acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Aceștia pot beneficia de pensie de invaliditate în cazul în care au suferit un accident de muncă și dețin documentul portabil A1, care atestă faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România, în conformitate cu regulamentele europene nr. 883/2004 și nr. 987/2009.

Există și o categorie de persoane care poate beneficia de pensie de invaliditate fără să fi realizat un stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii. Este vorba despre elevi, ucenici și studenți, în situația în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unor accidente de muncă sau boli profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.

Pentru acordarea pensiei de invaliditate, regula generală este ca solicitantul să fi realizat un stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii, cu excepțiile prevăzute pentru elevi, ucenici și studenți, și să aibă o vârstă mai mică decât vârsta standard de pensionare stabilită de lege.

De asemenea, capacitatea de muncă diminuată trebuie să fie dovedită printr-o decizie medicală asupra capacității de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale.

stagiul de cotizare, acordarea și plata drepturilor

Pentru deschiderea dreptului la pensia de invaliditate este necesar, în principal, ca persoana să fi realizat anterior apariției riscului asigurat un stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii, în condițiile prevăzute de lege.

La stabilirea stagiului de cotizare contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensia de invaliditate nu sunt luate în calcul anumite perioade de vechime sau stagii de cotizare. Printre acestea se află stagiile de cotizare contributive realizate în baza unui contract de asigurare socială încheiat începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cele realizate în baza OUG nr. 163/2020, începând cu 28 septembrie 2020, prin asigurare retroactivă, precum și cele realizate începând cu 1 septembrie 2024, în baza art. 6 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 360/2023, inclusiv prin asigurare retroactivă.

Nu sunt luate în calcul nici anumite perioade asimilate stagiului de cotizare. În această categorie intră perioada în care persoana a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor sau a unui ciclu de studii universitare de formare inițială, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diplomă de doctor, după caz.

De asemenea, nu sunt avute în vedere la determinarea stagiului contributiv necesar perioadele în care persoana a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau cu termen redus, a fost concentrată, mobilizată ori s-a aflat în prizonierat. Sunt excluse și perioadele în care persoana a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legii în intervalul 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, precum concediul pentru incapacitate temporară de muncă, concediul pentru creșterea copilului, prestațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă sau indemnizația pentru maternitate.

În aceeași situație se află perioada în care, începând cu 1 ianuarie 2005, persoana a beneficiat de concediu pentru incapacitate temporară de muncă provocată de un accident de muncă sau de o boală profesională, precum și perioada în care, începând cu 1 ianuarie 2006, a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani.

Există și perioade necontributive care nu sunt luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare contributiv necesar. Acestea includ vechimea în muncă acordată în baza Decretului-lege nr. 118/1990 pentru persoanele strămutate, deportate, private de libertate sau aflate în prizonierat, precum și stagiul suplimentar acordat la vechimea în muncă în baza aceluiași act normativ.

Nu sunt luate în calcul nici sporul acordat în baza Decretului nr. 112/1965 pentru perioadele lucrate în țări cu climă greu de suportat, perioada de șomaj realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 și perioada recunoscută în baza Decretului-lege nr. 51/1990 privind vechimea în muncă a soției salariate care își urmează soțul trimis în misiune permanentă în străinătate.

De asemenea, sporurile acordate pentru perioadele de activitate desfășurate în grupe superioare de muncă, în condiții speciale sau în condiții deosebite de muncă nu sunt considerate stagiu contributiv pentru deschiderea dreptului la pensia de invaliditate. Aceeași regulă se aplică perioadei în care o persoană a beneficiat de venit de completare sau plăți compensatorii după 1 aprilie 2001, atunci când aceasta este considerată perioadă lucrată în condiții normale de muncă, precum și altor perioade care au constituit vechime în muncă în baza unor acte normative, dar pentru care nu s-a datorat contribuția de asigurări sociale, cum este cazul șomajului tehnic.

La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă și un stagiu potențial. Acesta este determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege și stagiul de cotizare realizat de persoana în cauză până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza între data acordării pensiei de invaliditate și împlinirea vârstei standard de pensionare, moment la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate

Cererea de pensionare, împreună cu documentele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, trebuie depusă în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.

Pentru înscrierea la pensie de invaliditate pot fi necesare, după caz, cererea pentru înscrierea la pensie, carnetul de muncă, carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii CAP, carnetul de pensii și asigurări sociale pentru țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, carnetul de asigurări sociale pentru agricultori și alte documente prevăzute de lege care dovedesc vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată.

Solicitantul trebuie să prezinte și actele de stare civilă, respectiv buletinul sau cartea de identitate, certificatul de naștere și certificatul de căsătorie, după caz, precum și livretul militar. În cazul studiilor universitare pot fi necesare diploma de absolvire, însoțită de foaia matricolă sau de o adeverință din care să rezulte durata normală și perioada studiilor, precum și faptul că acestea au fost urmate la zi. Pentru studiile efectuate în străinătate este necesară dovada echivalării acestora de către statul român.

Dosarul poate cuprinde și adeverințe privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv ori individual de muncă, adeverința privind condițiile de muncă deosebite sau speciale și adeverința privind venitul brut realizat, potrivit anexei nr. 6 la lege. După caz, pot fi necesare certificatul de naștere al copilului, hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviințat adopția, procura specială pentru mandatar sau documentele care dovedesc calitatea de beneficiar al prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 și/sau ale Legii nr. 341/2004 privind recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Pentru persoanele care desfășoară activitate este necesară și o adeverință eliberată de angajator sau de angajatori, cu datele de identificare ale acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie. Poate fi necesară, de asemenea, o declarație pe propria răspundere pentru determinarea locului de ședere obișnuită, precum și orice alte acte întocmite potrivit legii care dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

În cazul pensiei de invaliditate este necesară decizia medicală asupra capacității de muncă, în original. De asemenea, solicitantul trebuie să prezinte, după caz, adeverința din care rezultă data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, copia ultimului certificat de concediu medical sau adeverința din care rezultă data încetării calității de asigurat.

În situația unui accident de muncă, dosarul trebuie să cuprindă copia formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă, FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă. În cazul unei boli profesionale, este necesară copia fișei de declarare a cazului de boală profesională, BP2, avizată de direcția de sănătate publică.

Dacă accidentul de muncă s-a produs într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în Spațiul Economic European, în Elveția, Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securității sociale, este necesară copia documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent care atestă aplicarea legislației de securitate socială din România.

Potrivit art. 93 alin. (7) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, casa teritorială de pensii are obligația de a comunica angajatorului, în termen de 10 zile de la emiterea unei decizii de pensionare, o informare care cuprinde numele și prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare și data emiterii acesteia.

calculul cuantumului pensiei de invaliditate

La calcularea punctajelor lunare și anuale, precum și a numărului total de puncte și a cuantumului pensiei, se iau în considerare stagiul de cotizare contributiv realizat, perioadele asimilate stagiului de cotizare și perioadele necontributive recunoscute de lege, cu excepția anumitor stagii realizate în baza contractelor de asigurare socială.

Sunt excluse stagiile de cotizare contributive realizate în baza contractelor de asigurare socială încheiate începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit Legii nr. 263/2010, cele încheiate începând cu 28 septembrie 2020 în baza OUG nr. 163/2020, precum și cele încheiate începând cu 1 septembrie 2024 în baza art. 6 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 360/2023.

Aceste perioade de stagiu sunt valorificate ulterior, la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Pentru stagiul potențial acordat persoanelor îndreptățite să primească pensie de invaliditate, punctajul lunar este de 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate, 0,20 puncte pentru gradul II și 0,10 puncte pentru gradul III.

indemnizația pentru însoțitor

Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor. Cuantumul acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata.

În cazul pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceștia au fost asigurați.

De când se acordă pensia de invaliditate?

Pensia de invaliditate se acordă de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în cazul persoanei care avea calitatea de asigurat la data emiterii deciziei medicale.

În cazul persoanei care nu mai are calitatea de asigurat la data emiterii deciziei medicale, pensia de invaliditate se acordă de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată.

Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, pensia de invaliditate se acordă începând cu data înregistrării cererii.

Plata pensiei începe de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii.

Cum se plătește pensia de invaliditate?

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcție de opțiunea pensionarului. Plata poate fi efectuată la domiciliul sau reședința pensionarului ori a reprezentantului legal al acestuia sau într-un cont curent ori cont de card deschis la una dintre băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie.

recalcularea și revizuirea pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate poate fi recalculată, la cererea pensionarului, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare ori a perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege, precum și prin valorificarea altor documente care pot conduce la modificarea drepturilor de pensie și care nu au fost luate în considerare la stabilirea inițială a pensiei.

Recalcularea poate fi solicitată și după depunerea unor declarații rectificative care modifică veniturile și/sau stagiile de cotizare valorificate inițial la stabilirea pensiei.

Pentru recalculare sunt necesare cererea de recalculare, actul de identitate al solicitantului și, după caz, adeverințe pentru valorificarea unor venituri, sporuri cu caracter permanent sau stagii de cotizare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 și care nu au fost luate în calcul la stabilirea drepturilor inițiale.

Revizuirea pensiei de invaliditate se poate face din oficiu sau la solicitarea pensionarului atunci când, ulterior stabilirii sau plății pensiei, sunt constatate diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele cuvenite potrivit legii.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de trei ani, calculat de la data constatării diferențelor. Prin excepție, în cazul unor erori materiale sau de calcul apărute în procesul administrativ de prelucrare și redactare a datelor în vederea stabilirii, recalculării sau plății drepturilor de pensie, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiar a sumelor care nu au fost plătite de casa teritorială de pensii competentă.

Când se suspendă plata pensiei de invaliditate?

Plata pensiei de invaliditate poate fi suspendată în cazul în care pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat o convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit convenției, pensia este plătită de celălalt stat.

Plata poate fi suspendată și atunci când pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile acestuia, nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale sau nu urmează programele recuperatorii stabilite.

Aceeași măsură poate fi luată dacă pensionarul nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor solicitate. În situațiile care implică aplicarea unor instrumente juridice internaționale la care România este parte, plata poate fi suspendată și dacă pensionarul nu prezintă sau nu transmite, înainte de expirarea termenului de revizuire, documente medicale recente privind evoluția bolilor și starea actuală de sănătate.

Plata pensiei poate fi suspendată și dacă beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii certificatul de viață semestrial până cel târziu la 31 martie, respectiv 30 septembrie ale fiecărui an.

De asemenea, plata poate fi suspendată dacă pensionarul nu își încasează pensia achitată prin poștă timp de trei luni consecutive și nu solicită casei de pensii restituirea sumelor în termenul prevăzut de lege, dacă optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii ori la cererea pensionarului.

suspendarea indemnizației pentru însoțitor

Plata indemnizației pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate încadrat în gradul I, beneficiar al indemnizației pentru însoțitor, optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație, în baza unor acte normative cu caracter special.

Când încetează plata pensiei de invaliditate?

Plata pensiei de invaliditate încetează în cazul decesului pensionarului, atunci când acesta nu mai îndeplinește condițiile legale în baza cărora i-a fost acordată pensia sau când își redobândește capacitatea de muncă, potrivit legii.

Pensia încetează și după expirarea unei perioade de 12 luni de la data la care pensionarul, din motive imputabile lui, nu s-a prezentat la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termen documentele medicale și rezultatele investigațiilor solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii.

Aceeași regulă se aplică dacă, timp de 12 luni, pensionarul nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea INEMRCM, a refuzat efectuarea investigațiilor medicale și a examinărilor necesare pentru evaluarea capacității de muncă sau nu a mai urmat programele recuperatorii.

trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă. Cu această ocazie sunt valorificate eventualele perioade de stagiu de cotizare realizate, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum și stagiile de cotizare contributive realizate în baza unor contracte de asigurare socială încheiate începând cu 1 ianuarie 2018 potrivit Legii nr. 263/2010, începând cu 28 septembrie 2020 potrivit OUG nr. 163/2020 și începând cu 1 septembrie 2024 în baza art. 6 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 360/2023.

Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu, iar pensionarului i se acordă cuantumul cel mai avantajos.

Indemnizația pentru însoțitor se menține și pe perioada în care persoana beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.

În situația în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc și condițiile pentru obținerea unei pensii anticipate, aceștia pot opta între pensia de invaliditate și pensia anticipată.

Procedura de încadrare în grad de invaliditate, revizuirea medicală și contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă

încadrarea în grad de invaliditate

Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se realizează la cerere, până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepția copiilor invalizi care beneficiază de pensie de urmaș. Evaluarea este efectuată de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul cabinetelor de expertiză medicală aflate în subordinea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

Cererea și documentele medicale necesare pentru evaluarea capacității de muncă se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă, în funcție de domiciliul solicitantului. Documentele pot fi depuse personal sau, în cazul persoanelor nedeplasabile, de către un aparținător.

Cabinetele de expertiză medicală își desfășoară activitatea, după caz, la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau spitale. Listele cu locațiile cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă aflate în subordinea INEMRCM sunt disponibile pe site-urile caselor teritoriale de pensii.

Pentru expertizarea medicală a capacității de muncă, solicitantul trebuie să prezinte cererea pentru expertizarea medicală a capacității de muncă, actul de identitate și documentele medicale din care să rezulte afecțiunile de care suferă și rezultatele investigațiilor necesare pentru susținerea diagnosticului clinic și funcțional. Documentele medicale trebuie să evidențieze forma clinică și stadiul evolutiv al bolii, evoluția sub tratament și prognosticul recuperator.

Dosarul trebuie să cuprindă și o adeverință eliberată de angajator, din care să rezulte numărul zilelor de concediu medical cumulat în ultimele 12 sau 24 de luni, precum și data ultimei zile de concediu medical. Este necesar și documentul din care rezultă cauza invalidității. În cazul copilului invalid beneficiar al unei pensii de urmaș, trebuie prezentat și documentul care atestă data ivirii invalidității.

Cauza invalidității poate fi dovedită, după caz, prin formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, sau prin fișa de declarare a cazului de boală profesională, BP2, avizată de direcția de sănătate publică. De asemenea, cauza invalidității poate fi demonstrată prin documente medicale eliberate de medicii de specialitate, care confirmă diagnosticul.

În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate și, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale întocmește raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.

În funcție de gradul de diminuare a capacității de muncă, invaliditatea poate fi de gradul I, caracterizată prin deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire, de gradul II, caracterizată prin deficiență funcțională accentuată și păstrarea parțială a capacității de autoservire, sau de gradul III, caracterizată prin deficiență funcțională medie și păstrarea capacității de autoservire.

Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică solicitantului în termen de 5 zile de la emitere.

contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă

Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se depune la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă care a emis decizia și este soluționată de comisiile medicale regionale de contestații.

Contestația trebuie soluționată în termen de 45 de zile de la data înregistrării. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării.

Deciziile comisiilor medicale de contestații pronunțate în urma soluționării contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Dreptul de a contesta aparține atât persoanei care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât și mandatarului sau reprezentantului legal al acesteia, după caz.

Deciziile medicale asupra capacității de muncă care nu sunt contestate în termenul prevăzut de lege rămân definitive.

revizuirea medicală

Pensionarii de invaliditate sunt supuși periodic revizuirii medicale, în funcție de afecțiunea de care suferă. Revizuirea se realizează la intervale cuprinse între un an și trei ani, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

La termenul de revizuire stabilit în decizia medicală, pensionarul încadrat în grad de invaliditate are obligația de a se prezenta, fără să fie notificat în prealabil, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă pentru efectuarea revizuirii medicale.

Pentru revizuirea medicală la termen este necesar un referat medical detaliat, întocmit de medicul curant specialist pentru afecțiunile invalidante, în care să fie consemnate starea actuală și evoluția bolii, precum și datele clinice și paraclinice care susțin diagnosticul. De asemenea, trebuie prezentate rezultatele investigațiilor solicitate, biletele de ieșire din spital sau copii ale foii de observație clinică în cazul spitalizărilor recente, după caz, datele din fișa de dispensarizare a bolnavului, dacă este cazul, și programul recuperator completat de medicii curanți.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă. Prin această decizie se poate stabili menținerea persoanei în același grad de invaliditate, încadrarea într-un alt grad de invaliditate sau redobândirea capacității de muncă.

În cazul modificării sau încetării dreptului la pensie de invaliditate în urma revizuirii medicale, măsura produce efecte începând cu luna următoare celei în care a fost emisă decizia medicală asupra capacității de muncă.

Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligația să se prezinte la revizuirea medicală la termenul stabilit și să depună documentele medicale și rezultatele investigațiilor solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.

Revizuirea medicală poate fi efectuată și înainte de termen, la cererea pensionarului, atunci când starea de sănătate s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.

Refuzul efectuării investigațiilor medicale și a examinărilor necesare pentru evaluarea sau expertizarea capacității de muncă atrage respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plății pensiei de invaliditate.

De asemenea, neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei, în condițiile legii.

Cine nu mai este supus revizuirii medicale?

Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care prezintă invalidități ce afectează ireversibil capacitatea de muncă. De asemenea, sunt exceptați pensionarii care au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de lege.

Nu mai sunt supuși revizuirii medicale nici pensionarii care au o vârstă mai mică cu până la cinci ani față de vârsta standard de pensionare și care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, în condițiile legii.