Șomaj record în rândul tinerilor din România. Adrian Negrescu avertizează că situația este fără precedent: Nu vom avea din ce să plătim pensiile

Situația de pe piața muncii din România ridică noi semne de întrebare, în condițiile în care rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a ajuns la 29,9% în trimestrul al doilea din 2026. Datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, la nivel național, rata șomajului a crescut, în timp ce economistul Adrian Negrescu avertizează asupra consecințelor pe termen lung ale numărului ridicat de tineri care nu reușesc să intre pe piața muncii.

Șomajul în rândul tinerilor a ajuns la aproape 30% în România

Economistul consideră situația fără precedent și atrage atenția că problema devine cu atât mai importantă cu cât România se apropie de un moment în care aproximativ 1,3 milioane de persoane vor ieși la pensie în următorii cinci ani. Este vorba despre generația decrețeilor, iar ocuparea locurilor de muncă eliberate de aceștia de către generațiile mai tinere este considerată esențială pentru susținerea sistemului de pensii.

Potrivit datelor INS, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 29,9% în trimestrul al doilea din 2026. Acesta este cel mai ridicat nivel al șomajului dintre toate grupele de vârstă.

Economistul Adrian Negrescu atrage atenția că problema nu se limitează însă la persoanele care apar în statisticile oficiale privind șomajul. Potrivit estimării sale, aproape un milion de oameni nu mai apar nici măcar în statisticile INS, deoarece au terminat și perioada în care puteau beneficia de șomaj.

În cazul acestor persoane, economistul consideră că România nu are în prezent o soluție suficient de clară pentru integrarea lor pe piața muncii. El pune această situație și pe seama lipsei unor politici publice capabile să îi ajute pe oamenii respectivi să intre sau să revină în activitate.

Problema capătă o importanță suplimentară în perspectiva următorilor cinci ani, când aproximativ 1,3 milioane de persoane urmează să iasă la pensie.

Potrivit lui Negrescu, generațiile tinere ar trebui să ocupe o parte importantă dintre locurile de muncă eliberate de aceste persoane. În acest fel, contribuțiile celor care muncesc ar putea susține plata pensiilor celor care se retrag din activitate.

„Vorbim de aproape 1.000.000 de oameni care nici măcar nu mai apar în statisticile Institutului de Statistică din România, pentru că au terminat și perioada de șomaj. Pentru ei, practic, nu avem nicio soluție. Pare că politicienii noștri nu suntem capabili să creeze politici publice menite să-i ducă pe oamenii ăștia să muncească.

În orizontul următorilor 5 ani vor ieși la pensie 1,3 milioane de oameni, decrețeii. Iar acești un milion și ceva de tineri ar trebui să le ia locul ca să le plătească pensiile, pentru că altfel nu vom avea din ce să plătim pensiile acestor oameni”, a declarat Negrescu la Antena 3.

România se apropie de retragerea a 1,3 milioane de oameni

Ieșirea la pensie a aproximativ 1,3 milioane de persoane în următorii cinci ani reprezintă, în perspectiva economistului, o presiune suplimentară asupra pieței muncii și sistemului de pensii.

În condițiile în care rata șomajului în rândul tinerilor este de aproape 30%, apare problema modului în care generațiile care intră acum sau ar trebui să intre pe piața muncii vor putea ocupa locurile rămase vacante și vor putea contribui la sistemul public.

Negrescu consideră că România se află într-o situație fără precedent și critică lipsa de interes acordată economiei și pieței muncii.

El indică faptul că dezbaterile publice sunt concentrate în această perioadă pe oameni, politică, inflație, creșterea prețurilor la carburanți și soluțiile pentru ieșirea din dificultățile economice. În același timp, economistul atrage atenția asupra unei blocări pe mai multe planuri, în special în ceea ce privește investițiile, locurile de muncă și salariile, dar și aspectele care influențează viața de zi cu zi.

„Pare că nimeni nu se mai interesează de economie în momentul de față. Discutăm despre oameni, despre politică, despre orice, despre inflație, despre creșterea prețului carburanților și de soluțiile pentru a ieși din această problemă economică în care, din păcate, ne-am adâncit. Îngheț total în materie de investiții, de locuri de muncă, de salarii, de tot ceea ce ține de viața noastră de zi cu zi”, a completat economistul.

România are 7,67 milioane de persoane ocupate

Datele INS pentru trimestrul al doilea din 2026 arată că populația activă a României era de 8.229.700 de persoane. Dintre acestea, 7.671.600 de persoane erau ocupate, în timp ce 558.100 de persoane se aflau în categoria șomerilor.

Rata de ocupare a populației României cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani s-a situat la 68,8% în trimestrul al doilea din 2026, raportat la primul trimestru.

În același timp, rata șomajului a ajuns la 6,8%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul anterior.

Pentru populația în vârstă de muncă, respectiv persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani, rata de ocupare a fost de 62,7%. Aceasta a crescut cu 0,1 puncte procentuale în perioada analizată.

Diferențe mari între bărbați și femei

Statisticile INS indică diferențe importante și în funcție de sex. Rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților, unde a ajuns la 70,9%. În cazul femeilor, rata de ocupare a fost de 54,3%.

Prin urmare, diferența dintre cele două categorii a fost de 16,6 puncte procentuale. Există diferențe importante și între mediul urban și cel rural. Rata de ocupare a populației din mediul urban a fost de 69%, în timp ce în mediul rural aceasta s-a situat la 56,1%.

În cazul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, rata de ocupare a fost de doar 15,3% din totalul populației active.

La nivel național, rata șomajului a ajuns la 6,8% în trimestrul al doilea din 2026

La nivel național, rata șomajului a ajuns la 6,8% în trimestrul al doilea din 2026. Nivelul este cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în trimestrul anterior.

Și în cazul șomajului există diferențe între femei și bărbați. Rata șomajului în rândul femeilor a fost de 7%, comparativ cu 6,6% în cazul bărbaților. Ecartul dintre cele două categorii a fost astfel de 0,4 puncte procentuale.

Diferența este și mai mare atunci când sunt comparate mediile de rezidență. În mediul rural, rata șomajului a ajuns la 10,1%, în timp ce în mediul urban s-a situat la 4%. Ecartul dintre cele două categorii a fost de 6,1 puncte procentuale.

Cea mai ridicată rată a șomajului s-a înregistrat însă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, unde indicatorul a ajuns la 29,9%.

Datele conturează astfel o situație în care aproape unul din trei tineri din această categorie de vârstă este șomer, în timp ce rata generală a șomajului este de 6,8%.

În același timp, România se pregătește pentru ieșirea la pensie a aproximativ 1,3 milioane de persoane în următorii cinci ani. În acest context, integrarea tinerilor pe piața muncii devine o problemă importantă atât pentru ocupare, cât și pentru capacitatea viitoare a sistemului de pensii de a susține plata drepturilor celor care se retrag din activitate.