O singură ordonanță, pierderi uriașe. Rezultatul: locații închise, angajați plecați și venituri pierdute

Adoptată în februarie, la începutul acestui an, Ordonanța de Urgență nr. 7 a fost prezentată drept o măsură menită să crească veniturile bugetelor locale și să transfere către primării controlul asupra activităților de jocuri de noroc desfășurate în locații fizice dar, din păcate, aceste lucruri nu s-au întâmplat, iar analistul Adrian Negrescu arată toate cauzele.

Efectul unei ordonanțe asupra economiei: pierderi de peste un miliard de euro și un sector în cădere liberă

Actul normativ a fost prezentat la începutul anului drept o soluție pentru creșterea veniturilor bugetelor locale și pentru acordarea unui control mai mare primăriilor asupra activităților de jocuri de noroc desfășurate în locații fizice.

La șase luni de la adoptare, însă, peste 70% din parcul de aparate autorizate a dispărut, fără ca la nivel național să fi fost adoptată o interdicție generală. În același timp, taxele locale preconizate nu au ajuns să fie colectate într-o măsură semnificativă, iar piața neagră a devenit principalul beneficiar al situației, potrivit analizei Frames.

„Într-o perioadă în care statul nu găsește bani pentru salarii, pensii și alocațiile copiilor, o ordonanță de urgență adoptată în februarie a reușit performanța de a șterge din încasări peste un miliard de euro din economie și de a bloca una dintre cele mai dinamice afaceri din România. O analiză realizată de think tank-ul economic Frames arată cum reușește statul, printr-o reglementare ineficientă, adoptată fără studiu de impact și fără nicio perspectivă economică, să genereze pagube financiare uriașe și, mai ales, pierderi masive de locuri de muncă”, explică analistul.

OUG 7 și transferul deciziei către administrațiile locale

OUG 7/2026 a modificat mai multe acte normative, obiectivul declarat fiind acela de a „crește capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale”.

Prin noile prevederi, consiliile locale au primit atât dreptul, cât și obligația de a decide unde pot funcționa activitățile de jocuri de noroc, să stabilească zonele permise și să instituie o taxă locală calculată în funcție de suprafață. Mecanismul urmărea, astfel, creșterea veniturilor locale și simplificarea procesului de autorizare.

Obligația operatorilor de a obține autorizație locală a devenit aplicabilă odată cu publicarea ordonanței. Pentru emiterea acesteia era însă necesar un regulament local, care trebuia adoptat în termen de 60 de zile, până la 26 aprilie. Lipsa regulamentului nu a fost însoțită de o sancțiune pentru autoritățile care nu l-au adoptat.

Până la 1 septembrie, la mai mult de patru luni de la expirarea termenului, numai 90 dintre cele aproximativ 3.100 de localități din România adoptaseră hotărâri. Dintre acestea, 35 au decis interzicerea activității, iar 55 au permis-o.

Taxele locale nu au compensat pierderile de la bugetul de stat

„Ordonanța a fost scrisă ca instrument fiscal pentru administrația locală. La șase luni, bugetele locale nu au încasat nimic — taxa nu se datorează în perioada de tranziție, iar în cele 35 de localități care au interzis nu se va datora niciodată. În schimb, bugetul de stat a pierdut deja aproape 400 de milioane de euro’’, arată analiza Frames.

Adrian Negrescu, managerul Frames, descrie situația drept o problemă de construcție fiscală, în condițiile în care mecanismul introdus prin ordonanță nu a produs efectul urmărit asupra bugetelor locale.

„Discutăm, în esență, despre o eroare de proiectare fiscală care face ca OUG, în loc să aducă bani mai mulți la bugetele locale, face exact pe dos”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza indică și o problemă administrativă pentru operatorii care au încercat să respecte noile reguli. În lipsa regulamentelor locale necesare, aceștia nu au avut de unde să obțină documentul solicitat de legislație.

,,Rezultatul este un paradox administrativ pur: un operator licențiat, la zi cu toate taxele, nu putea obține un document care încă nu exista. Nu pentru că i-ar fi fost refuzat, ci pentru că nu avea de la cine să-l ceară’’, mai arată analiza.

Parcul de aparate autorizate a scăzut cu 45% din martie

Datele prezentate de Frames se bazează pe registrul public al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. La 1 septembrie 2026, registrul avea 61.062 de înregistrări, care includ operatorii licențiați din toate județele, iar numărul aparatelor cu autorizație valabilă ajunsese la 19.723.

În martie, numărul aparatelor autorizate era de 35.533. Comparativ cu acel moment, reducerea este de 45%, în timp ce față de nivelul din 2023 scăderea depășește 70%.

Aparatele care au fost retrase din funcționare contribuiau, potrivit analizei, cu aproximativ 350 de milioane de euro anual la veniturile publice. În această sumă intrau taxele de autorizare, taxa de viciu, contribuția pentru jocul responsabil, contribuțiile sociale și impozitul pe venit aferente locurilor de muncă.

Pierderile nu reprezintă doar venituri care ar urma să fie recuperate ulterior. Taxa de autorizare este achitată anual și anticipat, astfel că fiecare aparat care nu mai primește autorizație înseamnă o taxă neîncasată pentru perioada respectivă, fără posibilitatea recuperării retroactive.

Expirările programate duc la noi reduceri ale parcului

Potrivit datelor din registru, reducerea parcului de aparate urma să continue și după 1 septembrie. Termenele de expirare sunt stabilite pentru fiecare autorizație, iar hotărârile locale adoptate ulterior nu modifică perioadele deja expirate.

La 1 octombrie, numărul aparatelor este estimat să ajungă la 14.682. La 1 decembrie, acesta ar urma să scadă la 9.786, iar la 1 ianuarie 2027 la 7.201 aparate. Raportat la nivelul din martie, reducerea ar ajunge la 83%, iar față de vârful din 2023 la 92%.

În această perspectivă, Frames estimează că pierderile directe anuale pentru buget ar putea ajunge la 530–550 de milioane de euro. Impactul economic total, care include efectele asupra furnizorilor și sectoarelor conexe, este estimat la peste un miliard de euro anual.

În această categorie sunt incluse chirii comerciale, telecomunicații, soluții de plată, servicii IT și de securitate, activități de conformitate și publicitate. Analiza Frames compară ordinul de mărime cu scenariile de interdicție totală analizate în sector înainte de 2026.

„Într-o perioadă în care statul încearcă să rezolve problema deficitului uriaș, din cauza unei ordonanțe de urgență insuficient documentată se pierd un miliard de euro încasări la buget. Problema OUG 7/2026 nu este de opțiune politică, ci de tehnică legislativă, iar corectura ei nu cere nimănui să apere jocurile de noroc”, arată Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.

Peste 10.000 de locuri de muncă au dispărut în șase luni

Reducerea activității din sector s-a reflectat și în numărul angajaților. La începutul anului, segmentul privat land-based avea între 26.441 și 28.049 de salariați. La 1 iulie, numărul acestora ajunsese la 19.636.

Datele indică astfel dispariția unui număr cuprins între 10.000 și 15.000 de locuri de muncă în numai șase luni. Este vorba despre angajați dintr-un sector care, potrivit analizei, plătea salarii declarate și contribuții aferente.

Estimarea este susținută printr-un al doilea calcul. La aproximativ 7.950 de euro pe an reprezentând contribuții sociale și impozit pe venit pentru fiecare angajat, componenta de forță de muncă din pierderile fiscale de 350 de milioane de euro corespunde aceluiași ordin de mărime.

Pe baza calendarului de expirare a autorizațiilor din registru, Frames estimează că numărul angajaților ar putea coborî sub 10.000 în primele luni ale lui 2027. Raportat la începutul lui 2026, acest nivel ar însemna dispariția a aproximativ două treimi dintre locurile de muncă din sector.

Redeschiderea locațiilor presupune noi proceduri administrative

Frames indică mecanismul de reautorizare drept unul dintre motivele pentru care locurile de muncă pierdute nu sunt recuperate rapid. Închiderea unei locații presupune pierderea spațiului și a personalului, prin rezilierea contractelor de închiriere și plecarea angajaților către alte domenii.

Pentru redeschidere sunt necesare două etape administrative succesive. Mai întâi trebuie obținută autorizația locală, proces care presupune existența unui regulament adoptat, depunerea unei cereri și o hotărâre a consiliului local. Ulterior poate fi solicitată autorizarea ONJN pentru fiecare aparat.

Între cele două etape, locația poate rămâne închisă luni de zile. Potrivit analizei, incertitudinea administrativă face dificilă recrutarea de personal și realizarea unor investiții pentru redeschidere înainte de finalizarea procedurilor.

„Nu mai discutăm dacă închidem sau nu. 70% din piața jocurilor de noroc s-a închis deja în numai câteva luni”, spune Adrian Negrescu. „Discuția care a mai rămas este ce facem cu ce nu s-a închis încă — și cu banii pe care nici măcar primăriile care au vrut să încaseze nu i-au încasat”.

Industria jocurilor de noroc a crescut puternic în ultimul deceniu

Pentru a evalua dimensiunea efectelor fiscale, analiza Frames urmărește evoluția sectorului în ultimii zece ani. Potrivit analiștilor, statul român nu publică o serie unitară privind încasările din jocurile de noroc, iar informațiile sunt distribuite între rapoartele anuale ale ONJN, bilanțurile ANAF, documentele de fundamentare ale modificărilor legislative și auditurile Curții de Conturi.

După reglementarea din 2016, industria a devenit una dintre sursele importante de venituri pentru buget. Încasările ONJN de la operatori au ajuns la 1,09 miliarde de lei în 2021 și la 2,01 miliarde de lei în 2022, ceea ce a reprezentat o creștere de 84% într-un singur an.

Pe segmentul online, încasările au crescut de la 506 milioane de lei la 1,09 miliarde de lei. În anii următori, taxele de licență și autorizare au continuat să crească, ajungând la 4,11 miliarde de lei în 2023 și la 4,30 miliarde de lei în 2024.

Aceste valori echivalează cu aproximativ 865 de milioane de euro numai pentru componenta taxelor specifice. Tot în 2024, GGR-ul declarat de operatori a fost de 19,1 miliarde de lei, potrivit auditului Curții de Conturi.

Bugetul pentru 2026 a fost construit pe menținerea veniturilor

Contribuția totală a sectorului, calculată prin includerea impozitului pe profit, a contribuțiilor sociale și a celorlalte obligații fiscale, a fost estimată la aproximativ 1,3 miliarde de euro anual. Potrivit analizei, suma reprezintă aproximativ 1% din PIB.

În 2025, taxele și impozitele aferente sectorului au generat aproximativ un miliard de euro. Veniturile declarate au depășit 28 de miliarde de lei, iar impozitul colectat de stat a trecut de 1,1 miliarde de lei.

Sectorul reglementat avea, potrivit datelor prezentate de Frames, un grad de colectare de 99,31%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din economia românească.

Pe fondul creșterii veniturilor, bugetul de stat pentru 2026 a fost construit pornind de la premisa continuării trendului. Documentul bugetar a prevăzut 6,916 miliarde de lei din taxele aplicate jocurilor de noroc, iar Consiliul Fiscal a estimat venituri suplimentare de aproximativ 0,05% din PIB.

„Este o cifră care nu se va apropia de realizare. Contracția din 2026 lovește exact o sursă de venituri pe care statul o colecta predictibil, integral și cu costuri administrative minime’’, arată analiza Frames.