Fraudele cu credite bancare se înmulțesc în România. Ce descoperă victimele după ce pierd banii

Fraudele cu credite bancare devin tot mai frecvente și mai sofisticate în România. Peste 170 de cereri privind astfel de cazuri au ajuns în 2026 la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. Datele au fost prezentate miercuri, 9 septembrie, iar prejudiciile reclamate ajung până la 20.000 de euro. Unele victime pierd economiile din conturi și descoperă ulterior că infractorii au contractat împrumuturi în numele lor.

Fraudele cu credite bancare pornesc de la accesul oferit infractorilor la telefon

Fraudele cu credite bancare se produc frecvent după ce victimele le permit unor persoane necunoscute să intre de la distanță în telefoanele mobile sau în aplicațiile de internet banking. Accesul este obținut prin parole, informații confidențiale ori aplicații instalate la solicitarea atacatorilor.

După ce preiau controlul dispozitivelor, infractorii pot deschide conturi bancare, transfera economiile disponibile și contracta credite în numele titularilor. Există și situații în care victimele solicită personal împrumuturile, convinse că astfel își protejează banii, cumpără acțiuni sau criptoactive ori rezolvă o presupusă problemă a contului bancar.

Pentru a câștiga încrederea persoanei vizate, escrocii pretind succesiv că sunt angajați ai unei bănci, polițiști sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României.

Un credit de 29.000 de lei a fost contractat în numele unei femei din București

Cazurile prezentate de CSALB, în care identitatea victimelor a fost protejată prin schimbarea numelor, arată amploarea pierderilor provocate prin preluarea controlului asupra dispozitivelor mobile.

O femeie din București a relatat că infractorii i-au controlat telefonul de la distanță printr-o aplicație instalată după mai multe conversații pe WhatsApp. Atacatorii au deschis un cont bancar online și au contractat în numele său un credit de 29.000 de lei.

Prin mai multe operațiuni succesive, din conturile victimei au fost retrase și aproximativ 90.000 de lei. Femeia a sesizat atât banca, cât și Poliția.

O victimă a depus 100.000 de lei într-un ATM pentru criptoactive

O altă fraudă a fost construită prin implicarea succesivă a mai multor persoane care au pretins că reprezintă instituții în care victima putea avea încredere. Un bărbat din Ilfov a fost convins că discută mai întâi cu un angajat bancar, apoi cu un polițist și, în cele din urmă, cu un reprezentant al BNR.

Sub influența escrocilor, bărbatul a contractat un credit de aproximativ 100.000 de lei. Ulterior, a retras întreaga sumă și a introdus banii într-un ATM pentru criptoactive, în tranșe de câte 10.000 de lei, respectând indicațiile primite de la infractori.

Reclamele false la investiții sunt folosite pentru furtul datelor bancare

Promisiunile privind obținerea unor câștiguri rapide din investiții reprezintă o altă metodă prin care atacatorii își atrag victimele. O persoană din Covasna a accesat un site fals și a fost convinsă ulterior să cumpere presupuse acțiuni Hidroelectrica.

După ce victima i-a transmis datele personale unui fals broker, infractorii au retras 10.600 de lei din economiile acesteia. În plus, au contractat în numele său un credit de 67.000 de lei, cu o perioadă de rambursare de cinci ani.

CSALB avertizează că aplicațiile care permit controlarea de la distanță a telefonului constituie una dintre principalele vulnerabilități exploatate de infractori.

Victimele pot rămâne obligate să achite creditele contractate prin fraudă

Consecințele continuă și după descoperirea fraudei, deoarece anularea împrumuturilor sau recuperarea banilor nu se produce automat. În majoritatea cazurilor analizate, băncile nu au acceptat intrarea în procedura de conciliere desfășurată prin CSALB.

Refuzurile sunt motivate inclusiv prin existența unor anchete ale Poliției. Instituțiile bancare invocă și faptul că atacatorii nu au compromis sistemele informatice ale băncilor, ci au intrat în conturi cu ajutorul informațiilor sau al accesului oferit de titulari.

Victimele au solicitat anularea creditelor, suspendarea plății ratelor, acordarea unor perioade de grație sau evitarea raportării la Biroul de Credit până la finalizarea cercetărilor. Potrivit CSALB, toate cazurile selectate pentru prezentare în comunicatul din 9 septembrie au fost clasate sau respinse de bănci.

Înregistrările audio și video pot fi utilizate pentru falsuri de tip deepfake

Procedurile de identificare video pot genera riscuri suplimentare atunci când imaginile și vocea victimei ajung în posesia infractorilor. Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, avertizează că asemenea înregistrări pot fi prelucrate prin tehnologii deepfake și folosite în tentative de autentificare în aplicațiile bancare.

Atacatorii recurg în special la presiune psihologică și creează impresia unei urgențe. Victimelor li se spune că banii le sunt furați, că o altă persoană încearcă să contracteze un credit în numele lor sau că urmează să le fie blocat contul.

Cum pot fi evitate fraudele prin telefon, mesaje sau linkuri false

Protejarea conturilor bancare presupune verificarea independentă a oricărui apel sau mesaj prin care este solicitată efectuarea urgentă a unei operațiuni financiare. CSALB recomandă consumatorilor să contacteze banca prin canalele oficiale înainte de a transmite informații sau de a urma instrucțiunile primite.

Băncile nu solicită parolele de acces, codul PIN sau codul CVV al cardului, indiferent dacă discuția se poartă prin telefon, e-mail ori mesaje.

Consumatorii sunt sfătuiți să nu deschidă linkuri primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale dacă li se cere introducerea datelor bancare. De asemenea, nu trebuie instalate aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute.

CSALB recomandă activarea notificărilor pentru operațiunile bancare, precum și verificarea periodică a tranzacțiilor și a soldurilor disponibile în conturi.