Vârsta de pensionare, sub semnul întrebării. Propunerea Consiliului Fiscal va nemulțumi milioane de români
SURSA FOTO: Dreamstime
Consiliul Fiscal recomandă ajustarea treptată a vârstei de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață și eliminarea excepțiilor de la pragul standard. Măsurile sunt propuse pe fondul schimbărilor demografice care afectează sistemul de pensii și finanțele publice ale României.
Pensionarea românilor, la un punct de cotitură. Recomandarea care poate schimba regulile
Instituția atrage atenția asupra impactului pe care îmbătrânirea populației îl poate avea asupra bugetului de stat. O presiune suplimentară este așteptată odată cu apropierea generațiilor numeroase născute după adoptarea Decretului din 1966 de vârsta de pensionare.
Numărul persoanelor care vor beneficia de pensie este astfel prognozat să crească, în timp ce baza populației active care contribuie la sistem rămâne mai redusă. Evoluția demografică este indicată de Consiliul Fiscal drept unul dintre principalele riscuri pentru finanțele publice.
Generația „decrețeilor”, tot mai aproape de pensionare
În raportul anual pentru 2025, Consiliul Fiscal subliniază efectele pe care intrarea generației „decrețeilor” la pensie le poate avea asupra cheltuielilor publice. O parte din acest impact este deja inclusă în proiecțiile de bază, însă presiunile asupra bugetului urmează să crească.
„Pe fondul atingerii vârstei de pensionare de către generația „decrețeilor”, costul îmbătrânirii populației, integrat parțial în proiecția de bază, exercită presiuni suplimentare asupra cheltuielilor. Potrivit acestor date, cheltuielile cu pensiile din România sunt estimate să crească până în 2030”, se arată în raport.
Potrivit calendarului actual, primii membri ai generației născute în 1967 vor ajunge la vârsta standard de pensionare începând din 2030, în cazul femeilor, și din 2032, în cazul bărbaților. Accesul la pensie poate avea loc însă mai devreme pentru persoanele care îndeplinesc condițiile legale pentru pensionare anticipată.
De asemenea, legislația permite în anumite situații reducerea vârstei standard de pensionare. Aceste prevederi reprezintă unele dintre excepțiile la care face referire Consiliul Fiscal în recomandările sale privind sustenabilitatea sistemului.
Recomandări pentru limitarea presiunilor asupra bugetului
Pentru reducerea efectelor produse de schimbările demografice, Consiliul Fiscal indică mai multe direcții de acțiune. Printre acestea se numără creșterea participării populației pe piața muncii, lărgirea bazei de contribuție și ajustarea treptată a vârstei de pensionare.

„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, mai arată documentul
Datele privind participarea la piața muncii indică o diferență importantă față de media europeană. În România, rata de participare este de aproximativ 67%, în timp ce media Uniunii Europene ajunge la 75,3%.
Participarea redusă la muncă afectează baza de contribuție
O participare mai redusă a populației la piața muncii înseamnă un număr mai mic de persoane care contribuie la sistemele publice. În același timp, o bază mai restrânsă de angajați limitează și potențialul de creștere economică.
Consiliul Fiscal leagă această situație de presiunile suplimentare generate de îmbătrânirea populației. Creșterea numărului de pensionari, în condițiile unei baze relativ reduse de contributori, reprezintă o problemă pentru echilibrul finanțelor publice.
Instituția formulează recomandări și pentru perioada următoare, în special în perspectiva construcției bugetului pentru anul 2027. Potrivit acestora, evoluția cheltuielilor publice cu pensiile și salariile angajaților din sectorul bugetar ar trebui raportată la ritmul de dezvoltare al economiei.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, a mai precizat instituția.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.