Veste pentru milioane de pensionari. Ce s-ar putea întâmpla cu pensiile în 2027. Oficial: Să nu mai facem greșelile din trecut

Pensiile și salariile angajaților din sectorul public ar trebui să fie indexate în 2027, după doi ani de înghețare, consideră Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan. Economistul avertizează însă că orice creștere trebuie stabilită cu atenție și raportată la posibilitățile reale ale bugetului.

Ionuț Dumitru: În 2027 va trebui făcută o indexare

Întrebat dacă situația finanțelor publice va permite o majorare a pensiilor anul viitor, Ionuț Dumitru a explicat că perioada de inflație ridicată justifică o ajustare a veniturilor.

În opinia sa, după doi ani în care pensiile și salariile din sectorul public au rămas înghețate, o indexare în 2027 va deveni necesară. Dimensiunea acesteia trebuie însă atent calculată, astfel încât bugetul să poată suporta cheltuielile suplimentare.

„Cred că, după doi ani de înghețare a salariilor în sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare. Am avut o perioadă de inflație destul de ridicată și probabil că trebuie făcută o indexare, dar ea trebuie foarte, foarte bine cumpătată”, a declarat Ionuț Dumitru, marți, la Digi24.

Decizia finală privind aplicarea unei eventuale indexări și procentul cu care ar urma să crească veniturile va aparține viitorului Guvern cu puteri depline.

Avertisment privind repetarea majorărilor din 2024

Ionuț Dumitru atrage atenția că România nu ar trebui să repete politica din 2024, când pensiile au fost majorate în două etape. Potrivit acestuia, creșterea cumulată a pensiei medii a ajuns atunci la aproximativ 40%.

Economistul susține că majorarea a pus o presiune semnificativă asupra sistemului public de pensii, în condițiile în care cheltuielile suplimentare nu au avut la bază resurse bugetare sustenabile.

„Să nu mai facem greșelile din trecut. Ne aducem aminte de anul de grație 2024, în care pensiile au crescut în două etape, cumulat punctul de pensie, adică pensia medie, a crescut în 2024 cu 40%. Și îmi aduc aminte discuțiile cu investitorii străini la momentul respectiv, când auzeau de 40%, nu le era clar, dacă știți în engleză se poate face o confuzie, dacă e 14% sau 40%… pentru orice om normal, când le spui că într-un an de zile cresc pensiile cu 40%, sigur că ridică din umeri și întreabă de unde e finanțat așa ceva. S-a dovedit ulterior că situația sistemului de pensii s-a deteriorat masiv, că nu avem resursele să susținem așa ceva, le-am susținut din bani împrumutați”, a explicat acesta.

Aproape 4,7 milioane de pensionari în România

Datele Casei Naționale de Pensii Publice aferente lunii mai 2026 indicau 4.679.826 de pensionari, cu 2.812 mai puțini față de luna precedentă.

Pensia medie era de 2.784 de lei, în timp ce valoarea totală a drepturilor de pensie achitate într-o singură lună depășea 13 miliarde de lei.

În acest context, dimensiunea sistemului public de pensii face ca orice indexare să genereze un impact important asupra cheltuielilor statului, motiv pentru care procentul unei eventuale majorări din 2027 va depinde și de resursele bugetare disponibile.

Creșterea vârstei standard de pensionare, considerată prematură

Ionuț Dumitru a vorbit și despre posibilitatea majorării vârstei standard de pensionare. Economistul consideră că România nu ar trebui să deschidă o asemenea discuție înainte de rezolvarea problemei pensionărilor la vârste mult mai mici în anumite categorii și a pensiilor speciale.

„Cu privire la creșterea vârstei de pensionare, cred că e prematur să discutăm în România despre creșterea vârstei standard de pensionare, care e 62-65 de ani, așa cum știm cu toții, până nu rezolvăm problema pensiilor speciale. Adică atâta timp cât ai pensionari la 45 de ani, este greu de explicat oamenilor, pe bună dreptate, de ce un om care muncește până la 65 de ani ar trebui să muncească mai mult când sunt oameni care ies la pensie la 45 sau 50 de ani”, a comentat acesta.

Astfel, în opinia consilierului onorific al premierului interimar, prioritatea ar trebui să fie rezolvarea dezechilibrelor existente în sistem înainte de o eventuală discuție privind creșterea generală a vârstei de pensionare.