Petrotel-Lukoil așteaptă undă verde de la SUA pentru repornirea rafinăriei de la Ploiești

Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești ar putea reveni în producție, însă repornirea depinde de o decizie a autorităților americane. Compania a cerut OFAC o licență specifică.

Petrotel-Lukoil așteaptă undă verde de la SUA pentru repornirea rafinăriei de la Ploiești

Oficialii Petrotel-Lukoil, una dintre entitățile aflate sub umbrela gigantului petrolier rus și vizate de regimul sancțiunilor internaționale impuse după declanșarea războiului din Ucraina, au confirmat pentru Mediafax că așteaptă un răspuns din partea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii. Compania a depus în luna iulie o cerere pentru obținerea unei licențe specifice, diferită de licența generală tranzitorie („wind-down”), acordată succesiv începând din 22 octombrie și până în prezent, necesară pentru repornirea rafinăriei de la Ploiești.

Argumentele companiei în favoarea reluării activității unității, oprită în octombrie anul trecut, sunt prezentate atât într-un comentariu transmis, cât și în raportul administratorului judiciar desemnat de instanță și publicat în premieră de agenția de presă.

Rafinăria Petrotel-Lukoil, intrată în insolvență la 26 august 2026, la cererea proprie, este a treia cea mai mare rafinărie din România și ar deține, în condiții normale, o cotă de aproximativ 20% din capacitatea totală de rafinare a țării. Unitatea este una dintre cele patru entități deținute de gigantul rus care se află sub supravegherea extinsă a statului român.

Procedura insolvenței a fost considerată de companie singura soluție pentru protejarea activelor rafinăriei, în contextul datoriilor acumulate ca urmare a întreruperii producției, al necesității păstrării forței de muncă și al eventualității identificării unei soluții care să permită repornirea instalației fără încălcarea sancțiunilor internaționale.

Potrivit documentelor instanței și informațiilor furnizate de reprezentanții Petrotel-Lukoil, compania are datorii de aproximativ 247 de milioane de lei către diverși furnizori. În același timp, obligațiile față de Litasco, acționarul majoritar care a acordat împrumuturi pentru susținerea activității, se ridică la 225 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 1,18 miliarde de lei.

Raportul administratorului judiciar obținut prezintă traseul și efectele sancțiunilor internaționale asupra rafinăriei de la Ploiești. Unitatea este, în mod ironic, succesoarea Rafinăriei Româno-Americane, înființată în 1904 la inițiativa consorțiului Standard Oil din New Jersey și cumpărată de gigantul rus la 12 iunie 1998.

Rafinăria a fost oprită anul trecut pentru o revizie capitală, însă nu a mai fost repornită din octombrie. Între timp, contextul de piață s-a deteriorat, în condițiile în care România are o dependență structurală de importuri de țiței de aproximativ 75%.

La 26 martie 2026, Guvernul României a declarat, prin ordonanță de urgență, starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, apreciind că rezervele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea consumului intern în 2026. Ulterior, starea de criză a fost declarată efectivă pentru perioada 1 aprilie-30 iunie 2026, pe fondul creșterilor considerate nejustificate ale prețurilor la pompă și al instabilității aprovizionării. Decizia a venit într-un context de volatilitate a cotațiilor internaționale pentru țiței, benzină și motorină, prețurile țițeiului și motorinei înregistrând creșteri de 25%-50% începând din februarie 2026, pe fondul evenimentelor din Orientul Mijlociu.

De ce nu este suficientă actuala autorizație?

În prezent, reprezentanții Petrotel-Lukoil se concentrează pe demersurile necesare pentru repornirea rafinăriei, în paralel cu procedura insolvenței, care reglementează relația companiei cu creditorii. Potrivit conducerii, obiectivul este reluarea activității cât mai rapid, iar demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice continuă.

Compania susține că o rafinărie menținută pentru o perioadă îndelungată în conservare se degradează, iar acest lucru majorează costurile tehnice necesare pentru revenirea în producție. Conducerea consideră că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o reducere a prețurilor la pompă, însă ar readuce în piață aproximativ o cincime din capacitatea națională de rafinare și ar contribui la consolidarea rezilienței aprovizionării.

Tribunalul Prahova a deschis procedura generală a insolvenței la 26 august 2026, însă protecția juridică oferită de această procedură nu poate înlocui autorizația necesară pentru reluarea producției comerciale, au precizat reprezentanții companiei.

Din perspectiva conducerii Petrotel-Lukoil, repornirea activității este esențială, întrucât fiecare lună suplimentară de staționare crește costurile tehnice ale revenirii în producție, reduce valoarea recuperabilă pentru creditori și exercită presiuni asupra echipei și rețelei de furnizori care trebuie menținute pentru ca repornirea să rămână posibilă.

Scrisoarea transmisă fostului ministru al Energiei de autoritățile americane nu este suficientă pentru reluarea activității rafinăriei. În aprilie, Ministerul Energiei anunțase că primise din partea autorităților americane o clarificare favorabilă repornirii Petrotel. În iunie, ministerul a confirmat însă că operatorul considera documentul insuficient din punct de vedere juridic și solicita o licență propriu-zisă de exceptare.

Potrivit companiei, diferența dintre cele două forme de autorizare este importantă deoarece o interpretare administrativă poate reduce incertitudinea, dar băncile, furnizorii, traderii și asigurătorii au nevoie de un temei juridic explicit pentru realizarea tranzacțiilor necesare funcționării rafinăriei.

Licența Generală 131I, emisă de OFAC la 20 august și valabilă până la 19 septembrie 2026, autorizează negocierea unor contracte condiționate pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil, precum și anumite operațiuni de întreținere sau închidere controlată. Documentul oficial prevede însă că executarea vânzării necesită o autorizare separată și nu oferă, prin ea însăși, o permisiune generală pentru producția comercială la Ploiești.

În documentele publice ale OFAC consultate până la 8 septembrie nu apare o licență specifică pentru operarea Petrotel, fapt care explică de ce solicitarea companiei rămâne în așteptare.

Rafinăria Petrotel-Lukoil nu poate fi repornită peste noapte. Ce se întâmplă cu instalațiile după un an de oprire?

Directorul general executiv și președintele directoratului Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, a explicat că societatea continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Potrivit acestuia, compania nu urmărește ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil, care să ofere siguranță autorităților, băncilor, furnizorilor, partenerilor comerciali și creditorilor.

Dan Dănulescu este inginer și manager cu peste două decenii de experiență în rafinăria de la Ploiești. El lucrează în cadrul unității din decembrie 2003 și a preluat conducerea executivă în 2023.

Reprezentanții companiei subliniază că o rafinărie nu poate fi pur și simplu închisă și redeschisă după un an, asemenea unui depozit sau unei hale. Unitatea reprezintă un sistem integrat format din coloane, conducte, schimbătoare de căldură, cuptoare, pompe, compresoare, turbine, rezervoare, instalații electrice și sisteme de automatizare.

Chiar și în lipsa producției, aceste echipamente rămân expuse umidității, oxigenului, depunerilor, variațiilor de temperatură și proceselor de coroziune. Potrivit reprezentanților Petrotel-Lukoil, standardele tehnice pentru conservarea echipamentelor petroliere prevăd proceduri speciale pentru perioade de staționare mai lungi de o lună.

În timpul opririi, unele depuneri care sunt stabile în perioada de funcționare pot deveni corozive, în timp ce fluidele rămase în circuite pot reține apă sau se pot solidifica. Etanșările, lagărele și echipamentele rotative necesită inspecții, lubrifiere, rotire periodică și reprotejare. De asemenea, protecția anticorozivă, inertizarea, drenarea, controlul atmosferei, menținerea utilităților minime și verificarea instrumentației reprezintă operațiuni necesare pentru păstrarea integrității instalațiilor.

Dan Dănulescu a explicat că o rafinărie oprită nu este pur și simplu „pusă între paranteze”, deoarece instalațiile trebuie menținute zilnic într-o stare sigură și pregătită pentru repornire. Conservarea poate încetini degradarea, însă nu o suspendă complet, iar prelungirea perioadei de staționare mărește volumul verificărilor, costurile intervențiilor și complexitatea revenirii în producție.

Repornirea Petrotel-Lukoil, o cursă contra cronometru. Fiecare lună de staționare crește costurile

Repornirea nu se poate realiza prin simpla ridicare a unei interdicții. După o perioadă îndelungată de oprire, compania trebuie să verifice integritatea mecanică a instalațiilor, să testeze sistemele de protecție și control, să inspecteze rezervoarele și circuitele, să asigure utilitățile, stocurile, transportul, asigurările și personalul calificat. Procesul trebuie desfășurat etapizat și documentat, în coordonare cu administratorul judiciar și cu autoritățile române.

Compania susține, astfel, că urgența repornirii nu trebuie confundată cu graba. Conducerea consideră că decizia juridică trebuie să vină suficient de repede pentru ca pregătirile tehnice să poată fi realizate riguros, înainte ca degradarea instalațiilor și dispersarea competențelor să facă proiectul mai costisitor și mai riscant.

O autorizație clară ar permite, în opinia companiei, tuturor participanților să distingă tranzacțiile permise de cele interzise și să construiască un circuit financiar transparent.

Dan Dănulescu a mai arătat că obiectivul companiei este reluarea activității cât mai rapid, cu respectarea deplină a sancțiunilor și numai după efectuarea verificărilor tehnice necesare. El a subliniat că viteza nu trebuie să însemne improvizație și că societatea urmărește obținerea la timp a cadrului legal, protejarea instalațiilor și pregătirea unei reporniri sigure, împreună cu angajații și partenerii care cunosc rafinăria.

Contextul pieței face ca discuția privind Petrotel să depășească situația unei singure companii. La începutul lunii septembrie, datele agregate din peste 1.800 de stații indicau un preț mediu național de aproximativ 9,77 lei pe litru pentru benzina standard și 10,23 lei pentru motorina standard. Potrivit relatărilor presei de specialitate, benzina atinsese un nivel record, iar motorina depășise din nou pragul de 10 lei pe litru în toate marile rețele.

Volatilitatea prețurilor a rămas vizibilă chiar și după reducerea temporară a accizei la motorină pentru prima jumătate a lunii septembrie.

Ce impact ar putea avea asupra carburanților din România?

Reprezentanții Petrotel-Lukoil recunosc că ar fi incorect să se susțină că repornirea rafinăriei va reduce automat prețurile la pompă. Evoluția acestora depinde de cotațiile internaționale ale țițeiului și produselor petroliere, cursul de schimb, accize și TVA, costurile logistice, marjele de rafinare și nivelul concurenței comerciale.

În schimb, conducerea consideră că o capacitate internă suplimentară poate limita expunerea României la importuri în perioadele de tensiune, poate diversifica sursele de aprovizionare și poate crește flexibilitatea sistemului energetic.

Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În condiții normale, platforma poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual, precum și GPL, combustibil pentru aviație și alte produse petroliere. Aceste volume nu se traduc automat într-o anumită reducere a prețurilor, însă sunt relevante pentru echilibrul dintre producția internă și necesarul acoperit prin importuri.

Conducerea companiei subliniază că importanța energetică a rafinăriei trebuie analizată și prin prisma infrastructurii construite în jurul acesteia. Ecosistemul include furnizori de energie și utilități, companii de mentenanță și inginerie, operatori feroviari și portuari, laboratoare, servicii de mediu, asigurători și contractori specializați în siguranță industrială.

În opinia oficialilor Petrotel-Lukoil, repornirea ar reactiva acest ecosistem, în timp ce prelungirea perioadei de staționare îi reduce capacitatea de a răspunde rapid atunci când piața are nevoie de el.

Insolvența oferă companiei un cadru comun de negociere cu creditorii, însă reorganizarea devine credibilă doar dacă poate demonstra existența unei surse viitoare de venituri. Conservarea fără perspectiva repornirii consumă numerar și menține temporar valoarea activelor, în timp ce producția autorizată poate contribui la refacerea fluxurilor comerciale necesare pentru plata salariilor, taxelor, furnizorilor și creditorilor.

Din acest motiv, obținerea licenței OFAC reprezintă, potrivit conducerii, o componentă directă a planului de reorganizare și nu un subiect separat de acesta.

În același timp, compania consideră că orice autorizare trebuie însoțită de reguli verificabile privind separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise, raportarea către administratorul judiciar și autorități și menținerea tuturor partenerilor critici.

Potrivit lui Dan Dănulescu, repornirea ar reprezenta legătura dintre perioada de conservare și reorganizarea companiei, deoarece ar putea readuce veniturile necesare pentru susținerea activității curente, păstrarea partenerilor și construirea unui program realist de plată a obligațiilor. Conducerea afirmă că va colabora cu administratorul judiciar, creditorii și autoritățile pentru ca proiectul să fie transparent și verificabil.

Mesajul final al conducerii Petrotel-Lukoil este că societatea urmărește repornirea rafinăriei, producția legală și transparentă și păstrarea acesteia ca activ industrial important pentru România. Compania consideră că fiecare zi de conservare trebuie folosită pentru protejarea acestei posibilități, însă orice întârziere suplimentară face revenirea în producție mai dificilă și mai costisitoare. În acest context, Petrotel solicită o decizie clară din partea autorităților americane și un cadru verificabil pentru reluarea activității.