35% din amprenta de carbon a UE este generată în afara blocului comunitar. China, în centrul problemei

Uniunea Europeană depune eforturi pentru reducerea emisiilor pe propriul teritoriu, însă o parte importantă din amprenta sa de carbon este generată în alte state prin producția bunurilor pe care europenii le importă și le consumă. În 2023, 35% din amprenta de carbon a UE a provenit din străinătate, potrivit datelor Fundației Europene pentru Climă (ECF) și ale firmei de consultanță climatică Matière.

Un nou raport arată că problema emisiilor asociate comerțului internațional capătă o importanță tot mai mare și sugerează că o cooperare mai strânsă cu principalii parteneri comerciali, în special China, ar putea produce rezultate mai importante decât simpla verificare a conținutului de carbon al mărfurilor la frontierele europene.

Peste o treime din amprenta de carbon a UE provine din străinătate

Datele arată că peste o cincime din emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt în prezent asociate comerțului internațional.

Situația ridică o problemă pentru Bruxelles. UE investește masiv în decarbonizarea industriei, producției de energie și transporturilor pe teritoriul său, însă continuă să importe bunuri a căror fabricare generează emisii în alte părți ale lumii.

Noul instrument de monitorizare a emisiilor asociate comerțului arată că, în Irlanda, Suedia, Austria, Cipru, Malta și Spania, importurile au reprezentat peste 40% din amprenta națională de carbon în 2023. Calculul exclude comerțul dintre statele membre ale UE.

Monitorizarea, care cuprinde 45 de economii importante și perioada 2010-2023, indică și faptul că emisiile asociate comerțului au crescut mai rapid decât emisiile globale în ansamblu. Ponderea acestora a avansat cu 10 puncte procentuale între 1995 și 2023.

China, în centrul problemei

Raportul ECF și Matière indică drept posibilă soluție o cooperare mai strânsă cu partenerii comerciali ai Uniunii Europene, iar China ocupă un loc central.

Relația economică dintre UE și China nu se limitează la dependența Europei de panouri solare, baterii, vehicule electrice, utilaje sau materii prime esențiale. O parte importantă a problemei o reprezintă și emisiile de carbon încorporate în lanțurile de aprovizionare care alimentează consumul european.

Potrivit raportului, armonizarea cerințelor climatice pentru produse între UE și China ar putea influența fluxuri comerciale echivalente cu aproximativ 7% din emisiile globale și aproape o treime din emisiile asociate comerțului internațional.

„Cooperarea internațională oferă probabil cel mai mare potențial pentru reducerea emisiilor legate de comerț. UE își poate sprijini partenerii comerciali în decarbonizarea producției lor și poate colabora cu alte economii majore pentru a stabili standarde de mediu comune”, au transmis ECF și Matière.

Deficitul comercial dintre UE și China a ajuns la un miliard de euro pe zi

Potrivit datelor Comisiei Europene citate în material, China a reprezentat 27,2% din emisiile globale de gaze cu efect de seră asociate consumului în 2023, în timp ce ponderea UE a fost de 7,8%.

În același timp, cererea europeană pentru produsele chinezești a contribuit la un dezechilibru comercial major. Deficitul comercial dintre cele două blocuri a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi.

Oficialii europeni încearcă să reducă dezechilibrul și să combată practicile de dumping ale Chinei, inclusiv prin discuțiile aflate în desfășurare. O vizită oficială la Beijing este programată pentru luna octombrie, având printre temele de discuție dezechilibrele comerciale.

Producția ar putea fi readusă în Europa

Raportul arată că standardele climatice comune între marile economii ar putea deveni mai eficiente decât verificarea individuală la frontieră a conținutului de carbon al produselor importate.

O altă variantă indicată este încurajarea revenirii producției pe teritoriul european. Autorii avertizează însă că relocarea fabricilor nu determină automat o reducere a emisiilor.

Dacă producția realizată în Europa continuă să aibă o intensitate ridicată a carbonului, mutarea capacităților industriale ar putea doar să schimbe locul în care sunt generate emisiile, fără să le reducă efectiv.

UE taxează deja carbonul asociat anumitor importuri

Uniunea Europeană a început deja să intervină asupra emisiilor generate în afara granițelor sale prin Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), care stabilește un preț al carbonului pentru anumite categorii de produse importate.

Un alt instrument este legislația europeană împotriva defrișărilor. Potrivit materialului, aceasta urmează să intre în vigoare la 30 decembrie 2027 și vizează produse precum bovinele, cacao, cafeaua, uleiul de palmier, cauciucul, soia și lemnul atunci când producția lor este asociată defrișărilor sau degradării pădurilor.

„Deși CBAM și Regulamentul Uniunii Europene privind defrișările pot ajuta la integrarea conținutului de carbon în comerț, creatorii instrumentului de urmărire pledează pentru o cooperare mai amplă cu partenerii comerciali pentru a realiza progrese semnificative”, au declarat ECF și Matière.

Până în prezent, potrivit raportului, nicio țară nu și-a stabilit oficial un obiectiv pentru reducerea emisiilor importate. Franța, Danemarca și Olanda au început însă să se îndrepte în această direcție, ceea ce ar putea deschide un nou capitol în politicile climatice europene.