UE vrea să reducă dependența de gazele importate și de tehnologia din China. Comisar european: Nu există o cale ușoară

Uniunea Europeană trebuie să investească mai mult în protecția împotriva dezastrelor climatice și, în același timp, să își reducă dependența de importurile de energie și de tehnologiile chinezești. Comisarul european pentru Acțiune Climatică, Wopke Hoekstra, susține că securitatea energetică, competitivitatea și politica climatică au devenit imposibil de separat, într-un moment în care depozitele europene de gaze sunt la cel mai redus nivel din 2011.

UE trebuie să investească înaintea dezastrelor, nu să plătească pagubele după

Hoekstra susține că prevenirea și adaptarea infrastructurii la schimbările climatice sunt mai ieftine decât reconstrucția după incendii, inundații și alte fenomene extreme.

„Toate dovezile arată că investițiile făcute în avans sunt mult mai ieftine decât să fii lovit de incendii, de inundații și apoi să plătești pagubele”, a declarat comisarul european pentru Euronews.

Acesta a descris vara drept „dramatică”. Deși Uniunea Europeană a fost mai bine pregătită decât anul trecut, cu mai mulți pompieri, mai multe avioane și elicoptere, amploarea distrugerilor nu s-a redus semnificativ.

Incendiile au afectat o suprafață de două ori mai mare decât Luxemburgul, iar pagubele economice sunt estimate între 50 și 70 de miliarde de euro sau chiar mai mult. Cel puțin 14 membri ai echipelor de intervenție au murit în timpul operațiunilor de stingere.

Hoekstra nu a avansat o sumă concretă necesară pentru creșterea rezilienței climatice, dar a arătat că cea mai mare parte a finanțării ar urma să provină din bugetele naționale.

Germania și alte state vor reducerea viitorului buget al UE

Problema finanțării apare într-un moment dificil pentru bugetele europene. Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia încearcă să reducă dimensiunea bugetului european propus pentru perioada 2027-2034.

Hoekstra recunoaște constrângerile bugetare, dar consideră că amânarea investițiilor va genera costuri mai mari pe termen lung.

„Nu există o cale ușoară și nu există alternativă la continuarea ambiției noastre climatice”, a afirmat comisarul.

Potrivit datelor citate de acesta, valurile de căldură și incendiile din această vară au coincis cu cel puțin 30.000 de decese în exces în cele 23 de țări urmărite de Platforma Europeană de Monitorizare a Mortalității.

Europa importă aproximativ 80% din gaze și 95% din petrol

Pentru Hoekstra, tranziția energetică nu mai este numai o problemă climatică. Aceasta a devenit și o chestiune de independență economică și geopolitică.

Uniunea Europeană importă aproximativ 80% din gazele naturale pe care le consumă și 95% din petrol. Comisarul consideră că o asemenea dependență lasă Europa într-o poziție vulnerabilă.

„Pe termen mediu, de departe cea mai bună opțiune este să trecem la un sistem energetic complet diferit și acolo ar trebui să meargă banii”, a spus Hoekstra.

Soluția propusă presupune dezvoltarea energiei nucleare, solare și eoliene, accelerarea electrificării și creșterea producției de energie în interiorul Europei.

Riscurile sunt din nou vizibile în contextul blocării Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele comercializate la nivel mondial.

Depozitele europene de gaze sunt la aproximativ 62%

Situația imediată a aprovizionării cu gaze reprezintă o altă sursă de îngrijorare. Depozitele europene sunt umplute în proporție de aproximativ 62%, cel mai redus nivel din 2011 pentru această perioadă.

Hoekstra spune că statele trebuie să continue înmagazinarea și să se pregătească pentru posibilitatea în care nivelul redus al rezervelor s-ar suprapune peste o iarnă severă.

„Gazele noastre provin în principal din SUA și Norvegia. Asta face situația puțin mai ușoară, dar este, desigur, o piață globală, astfel încât există potențial o competiție și pentru gazele care vin către noi”, a explicat comisarul.

Un scenariu în care Europa intră într-o iarnă foarte rece cu depozite insuficient umplute este, în opinia sa, unul pe care blocul comunitar nu și-l poate permite.

Hoekstra avertizează asupra unei noi dependențe, de această dată față de China

Reducerea dependenței de combustibili fosili aduce însă o altă problemă. Europa se bazează masiv pe China pentru o serie de tehnologii necesare tranziției energetice.

Companiile chineze dețin peste 80% din piața europeană a sistemelor rezidențiale de stocare a energiei în baterii și furnizează aproape 88% din importurile de baterii litiu-ion.

Hoekstra consideră că UE ar fi trebuit să înceapă reducerea acestei dependențe în urmă cu cinci sau zece ani. Amânarea în continuare ar face procesul și mai dificil și mai costisitor.

„Va fi mult mai ieftin și mult mai avantajos pentru noi să facem acest lucru acum decât să ezităm și să mai așteptăm încă cinci sau zece ani”, a declarat acesta.

Comisarul avertizează că dependența de producătorii chinezi de vehicule electrice, baterii, panouri solare și sisteme de stocare riscă să înlocuiască vechea dependență energetică de Rusia cu o nouă vulnerabilitate strategică.

Bruxelles-ul vrea producție europeană chiar dacă aceasta costă mai mult

Hoekstra susține că Europa trebuie să își dezvolte propria capacitate de producție pentru tehnologiile necesare tranziției verzi, chiar dacă acest lucru presupune costuri mai ridicate pe termen scurt.

Industria panourilor solare este prezentată drept un avertisment privind efectele concurenței cu produsele chinezești puternic subvenționate.

Comisarul a ridicat și problema securității infrastructurii critice, invocând presupuse cazuri de spionaj, furt de proprietate intelectuală și existența unor mecanisme de oprire de la distanță în turbine eoliene.

În același timp, obiectivul nu este întreruperea comerțului cu Beijingul. Hoekstra consideră că Europa trebuie să continue dialogul cu China, dar să evite situația în care tehnologii esențiale pentru sistemul său energetic depind de un singur furnizor extern.

În viziunea sa, politica climatică, competitivitatea economică și independența Europei trebuie urmărite simultan. Finlanda, Danemarca și Suedia sunt, potrivit acestuia, exemple în care obiectivele climatice și competitivitatea economică se pot susține reciproc.