Vara nu se dă dusă din România. Ce arată prognoza pentru începutul lui octombrie și cum se anunță iarna

Meteorologii estimează temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în următoarele patru săptămâni, în cea mai mare parte a României. Cantitățile de precipitații se vor situa, în general, în apropierea valorilor obișnuite pentru intervalul analizat, deși în anumite regiuni acestea pot fi ușor deficitare.

Vremea din România intră într-o nouă etapă. Ce arată prognoza pentru următoarele săptămâni

Pentru perioada 28.09.2026 – 05.10.2026, mediile temperaturilor vor fi ușor peste cele specifice săptămânii respective în majoritatea zonelor țării. Din punct de vedere pluviometric, cantitățile estimate sunt apropiate de cele normale pentru acest interval în toate regiunile.

Estimările meteorologice pentru următoarele patru săptămâni sunt realizate, potrivit ANM, de ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Acestea urmăresc media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații față de media perioadei 2006-2025.

Prognozele pe termen lung oferă o imagine asupra tendințelor generale și nu permit stabilirea condițiilor meteo pentru o anumită zi sau pentru o anumită localitate. Pentru perioada următoare, semnalul indică valori termice peste normal, în timp ce regimul precipitațiilor se menține aproape de media specifică intervalului.

Primele estimări pentru iarna 2026–2027

Primele estimări sezoniere pentru iarna 2026–2027 conturează posibilitatea unui sezon mai blând și cu mai puțină zăpadă în mare parte din Europa. Unul dintre factorii urmăriți de meteorologi este evoluția unui episod El Niño foarte puternic în Oceanul Pacific.

În ceea ce privește România, nu poate fi stabilit în acest moment un scenariu exact referitor la temperaturi, cantitățile de precipitații sau numărul zilelor cu zăpadă. Prognozele sezoniere indică tendințe și probabilități pentru suprafețe extinse și nu pot anticipa starea vremii într-o anumită zi sau într-un punct precis.

El Niño este un fenomen natural asociat încălzirii apelor din zona centrală și estică a Pacificului tropical. Modificările care apar în interacțiunea dintre ocean și atmosferă pot influența circulația aerului și regimul precipitațiilor în mai multe regiuni ale lumii.

Centrul pentru Predicții Climatice al NOAA anunța, în actualizarea din august 2026, că fenomenul El Niño se intensifică și că există o probabilitate de peste 90% ca acesta să ajungă la o intensitate foarte mare în toamna și iarna 2026–2027.

El Niño se intensifică. Ce legătură poate avea fenomenul cu iarna din România

NOAA precizează însă că un episod El Niño foarte puternic nu determină automat aceleași efecte în toate regiunile. Organizația Meteorologică Mondială confirmă dezvoltarea unui El Niño puternic, dar menționează existența unor incertitudini legate de intensitatea maximă și de momentul în care aceasta va fi atinsă.

Fenomenul este asociat și cu o probabilitate ridicată ca temperaturile să fie peste mediile climatologice în numeroase regiuni ale globului. Influențele sale asupra circulației atmosferice trebuie însă analizate împreună cu ceilalți factori care pot determina evoluția vremii în Europa.

O analiză publicată de Severe Weather Europe, realizată pe baza datelor furnizate de modelele sezoniere ECMWF și UK Met Office, indică posibilitatea unui deficit de zăpadă în cea mai mare parte a Europei în sezonul rece 2026–2027. Scenariul analizat are la bază menținerea unei circulații vestice sau sud-vestice, care ar aduce aer mai blând dinspre Atlantic.

Mai puțină zăpadă în zonele joase ale Europei

Într-o asemenea configurație atmosferică, precipitațiile nu sunt excluse, însă la altitudini mici o parte mai importantă dintre acestea ar putea apărea sub formă de ploaie și nu de ninsoare. Diferențele de temperatură dintre regiunile joase și cele montane pot avea astfel un rol important în cantitatea de zăpadă acumulată.

Potrivit interpretării modelelor meteorologice, luna decembrie ar putea aduce cantități de zăpadă sub media obișnuită în cea mai mare parte a zonelor joase din Europa. Estimarea se referă la tendința generală indicată de modelele sezoniere și nu la absența ninsorilor în toate regiunile.

Pentru luna ianuarie sunt semnalate și regiuni din centrul și estul continentului unde ninsorile ar putea fi mai apropiate de valorile normale. În schimb, estimările inițiale pentru februarie indică un posibil deficit de zăpadă în vestul, centrul, nord-vestul și sudul Europei.

Nordul și nord-estul continentului, alături de zonele montane aflate la altitudini mari, păstrează șanse mai bune pentru acumulări importante de zăpadă. Atât interpretarea modelului ECMWF, cât și cea furnizată de modelul britanic UKMO indică, în această etapă, cantități de zăpadă sub mediile multianuale pentru o mare parte a Europei. Acest scenariu nu exclude producerea unor episoade de ninsoare. El indică doar posibilitatea ca totalul sezonier al zăpezii să fie mai mic decât media climatică.

Cum ar putea evolua iarna în România

România se află într-o regiune în care condițiile meteorologice de iarnă sunt influențate atât de circulația atmosferică dinspre Atlantic, cât și de pătrunderile de aer rece din nordul și estul Europei. Din acest motiv, evoluția vremii poate fi diferită de la o perioadă la alta.

Relieful adaugă o diferență importantă între regiuni, deoarece temperaturile și precipitațiile pot avea caracteristici distincte în zonele joase, în depresiunile intramontane și la munte. Aceste particularități trebuie luate în calcul atunci când sunt interpretate estimările sezoniere.

Pe baza semnalului european indicat de modelele analizate, pentru România este posibil un scenariu caracterizat de temperaturi medii sezoniere mai ridicate decât valorile normale. Acesta ar putea fi însoțit de alternanțe între perioade mai blânde și episoade scurte de vreme rece.

În zonele joase ar putea exista mai puține intervale în care stratul de zăpadă să se mențină pentru perioade îndelungate. În perioadele mai calde, precipitațiile mixte și ploile ar putea fi mai frecvente, în timp ce condițiile pentru ninsoare și păstrarea stratului de zăpadă ar fi mai favorabile în zonele montane.

Scenariul este unul orientativ și rezultă din semnalul modelat pentru Europa. Datele disponibile în prezent nu permit stabilirea numărului de zile cu ninsoare, a grosimii stratului de zăpadă sau a temperaturilor care vor fi înregistrate în fiecare regiune a României.

Condiții mai favorabile pentru zăpadă la altitudini mari

Primele estimări evidențiază o posibilă diferență între regiunile joase și cele situate la altitudini ridicate. Analiza Severe Weather Europe indică un potențial mai favorabil pentru menținerea stratului natural de zăpadă în Alpi, la altitudini de peste aproximativ 1.800–2.000 de metri.

Acest prag de altitudine nu poate fi transferat automat asupra Carpaților. Principiul meteorologic rămâne însă valabil: temperaturile mai scăzute de la altitudini mari favorizează transformarea precipitațiilor în ninsoare și contribuie la conservarea stratului de zăpadă.

În România, stațiunile și pârtiile aflate la altitudine ar putea avea condiții mai bune pentru zăpadă decât regiunile joase. Evoluția concretă va depinde însă de traseul sistemelor atmosferice și de caracteristicile fiecărui episod de precipitații.

Un El Niño puternic nu exclude apariția unor perioade geroase sau a viscolelor. Chiar și într-un sezon în care temperatura medie este mai ridicată, pot apărea episoade scurte de frig sever și ninsori abundente.

Influența El Niño asupra Europei este mai puțin directă decât asupra Americii de Nord. ECMWF arată că prognozarea sezonieră a iernilor europene rămâne dificilă inclusiv în anii în care fenomenul El Niño este pronunțat.

Circulația atmosferică internă poate avea un rol dominant, iar vremea poate evolua semnificativ de la o lună la alta. Slăbirea vortexului polar sau apariția unei faze negative a Oscilației Nord-Atlantice pot favoriza pătrunderea aerului arctic ori continental către Europa.

Rolul vortexului polar și limitele prognozelor sezoniere

NOAA subliniază că, pentru evoluția vremii de iarnă din Europa și Asia, comportamentul vortexului polar poate avea o importanță mai mare decât faza ENSO analizată separat. Astfel, un El Niño puternic nu este suficient pentru a determina cu exactitate condițiile meteorologice din România.

Prognozele ECMWF sunt actualizate lunar și sunt realizate cu ajutorul unui ansamblu de 51 de simulări. Acestea oferă informații privind condițiile atmosferice și oceanice estimate pentru lunile următoare.

Modelele sezoniere nu descriu vremea de la o zi la alta. Ele indică probabilitatea ca temperaturile sau precipitațiile medii să se situeze peste, în apropierea ori sub valorile normale pentru o anumită perioadă.

Pentru Europa, precizia acestor prognoze este limitată, în special atunci când sunt analizate precipitațiile și zăpada. Copernicus actualizează produsele sezoniere în fiecare lună, astfel că estimările referitoare la iarna 2026–2027 se pot modifica pe măsură ce sezonul rece se apropie.