România intră în cursa bateriilor de stocare. Capacitatea instalată s-a dublat de la începutul anului

Bateriile devin una dintre piesele importante ale sistemului energetic românesc, pe măsură ce producția de energie solară crește, iar diferențele dintre producția din timpul zilei și consumul de seară devin tot mai vizibile. România are acum 1.161 MW instalați în baterii de mari dimensiuni, de peste două ori mai mult decât la începutul anului, iar proiectele aflate în pregătire indică o accelerare puternică a investițiilor.

De ce are România nevoie de tot mai multe baterii de stocare

Vara care tocmai s-a încheiat a arătat una dintre problemele create de dezvoltarea rapidă a producției fotovoltaice. România a ajuns să producă volume mari de electricitate în orele cu soare, când o parte din energie este exportată, pentru ca seara, odată cu scăderea producției solare și creșterea consumului, sistemul să apeleze la importuri.

O capacitate mai mare de stocare poate reduce această diferență. Energia produsă în exces în timpul zilei poate fi înmagazinată în baterii și livrată în rețea câteva ore mai târziu, când cererea și, de regulă, prețurile sunt mai ridicate.

Necesitatea stocării a creat astfel o piață care se dezvoltă într-un ritm foarte rapid în România.

Datele Transelectrica arată că în prezent sunt în funcțiune 54 de proiecte de stocare, cu o putere instalată totală de 1.161 MW și o capacitate de 2.310 MWh.

La începutul anului, România avea doar 490 MW în baterii și o capacitate de stocare de 910 MWh. Puterea instalată s-a dublat astfel în numai câteva luni, iar capacitatea efectivă de stocare a crescut și mai mult.

Statisticile includ doar bateriile industriale de mari dimensiuni. Bateriile instalate de prosumatori nu sunt dispecerizabile și nu apar în datele Transelectrica.

Aproape 200 MW au fost instalați numai în luna august

Ritmul investițiilor a accelerat în ultimele luni. Numai în august au fost instalate capacități cu o putere de aproape 200 MW și o capacitate de stocare de 335 MWh.

La începutul anului, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache, estima că România ar putea ajunge până la sfârșitul lui 2026 la capacități de stocare de 2.000 MW.

Cele mai recente decizii ale ANRE arată că există un număr important de proiecte care se îndreaptă spre realizare.

În ședința de joi a Comitetului de Reglementare, ANRE a aprobat autorizații de înființare pentru aproximativ 811 MW. Peste 80% din această putere este reprezentată de proiecte de stocare.

Este vorba despre aproximativ 669 MW în baterii, dintre care 429 MW în proiecte independente și 240 MW adăugați altor capacități de producție. Restul autorizațiilor au vizat aproximativ 89 MW fotovoltaici și 53 MW eolieni.

„Este o premieră și, mai ales, un semnal despre direcția în care se mișcă sistemul energetic românesc. Cuvântul de ordine devine stocarea”, a transmis președintele ANRE, George Niculescu.

România are deja baterii care pot stoca 2.310 MWh de energie

Diferența dintre MW și MWh este importantă pentru a înțelege dimensiunea sistemului de stocare. Cei 1.161 MW arată puterea maximă pe care bateriile o pot livra la un moment dat, în timp ce cei 2.310 MWh indică volumul de energie pe care îl pot stoca.

Raportat teoretic la consumul Bucureștiului, actuala capacitate ar putea asigura necesarul Capitalei timp de aproape patru ore, dacă este luat în calcul un consum mediu de aproximativ 600 MW.

La un consum de vârf de peste 1.000 MW, energia stocată ar acoperi necesarul pentru aproximativ două ore și jumătate.

Comparația este doar orientativă. În funcționarea reală a sistemului contează foarte mult și locul în care sunt instalate bateriile și configurația rețelei electrice.

Cel mai mare proiect de stocare din România are 200 MW

Cel mai mare proiect aflat în funcțiune este amplasat la Florești, în județul Prahova, și este operat de Nova Power & Gas.

Instalația are o putere de 200 MW și o capacitate de 400 MWh. La putere maximă, bateria poate furniza cei 200 MW timp de aproximativ două ore.

Proiectul, pus în funcțiune la sfârșitul anului 2025, cuprinde 45 de containere cu baterii de câte 4,5 MWh, 30 de puncte de transformare și o stație electrică de 110/33 kV. Nova Power & Gas mai deține patru proiecte de stocare, cu o putere totală de 150 MW.

Al doilea proiect ca mărime este cel al Aukera Project, amplasat la Gura Ialomiței, cu o putere de 150 MW.

Pe piața românească sunt prezente și companii precum Monsson, Renovatio, PPC Renewables, EDPR, Teraplast, Energy Capital Group și Hidroelectrica.

Alte proiecte construite așteaptă racordarea și licențierea

ANRE a acordat joi și licențe de exploatare pentru aproape 204 MW de capacități deja construite. Dintre acestea, 70,1 MW sunt instalații de stocare, alături de 99,2 MW eolieni și 34,6 MW fotovoltaici.

Președintele ANRE consideră că proiectele autorizate recent arată că România poate reduce rapid decalajul față de Bulgaria.

„Numai astăzi am autorizat aproape 670 MW de stocare. Pipeline-ul începe să se transforme în investiții concrete”, a declarat George Niculescu.

Există însă și un blocaj în ultima etapă. Unele proiecte sunt deja construite, dar așteaptă certificatele de racordare înainte de a putea fi licențiate.

„Reiau apelul către operatorii de transport și distribuție: proiectele gata construite trebuie să primească mai repede certificatele de racordare”, a spus președintele ANRE.

Bulgaria are de patru ori mai multă energie stocată în baterii

În ciuda ritmului accelerat al investițiilor, România se află încă mult în urma Bulgariei. Vecinii de la sud au capacități de stocare de peste 9 GWh, față de 2,31 GWh în România.

Diferența a devenit importantă în această vară. Capacitatea mare de stocare a permis Bulgariei să păstreze o parte din energia disponibilă în orele cu producție ridicată și să o exporte ulterior în regiune în perioadele de vârf ale consumului de seară.

Dezvoltarea pieței bulgare a fost extrem de rapidă. Potrivit unei analize a think-tank-ului Ember, Bulgaria a adăugat aproximativ 3 GWh de capacitate nouă în 2025, după ce cu numai un an înainte nu dispunea practic de astfel de instalații. Până în mai 2026, capacitatea ajunsese la 8,6 GWh.

Creșterea a fost sprijinită de finanțări guvernamentale și de simplificarea procedurilor de autorizare, iar dezvoltarea este așteptată să continue până în 2030.