Guvernul Bolojan demis schimbă procedura pentru desemnarea judecătorului României la CJUE

Guvernul României a aprobat pe 27 august 2026, printr-un memorandum, o nouă procedură pentru selectarea candidatului național la funcția de judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Schimbarea care a trecut neobservată, dar are mize uriașe

Decizia a fost luată într-un moment sensibil, având în vedere că mandatul actualului judecător se încheie pe 6 octombrie 2027, iar următorul va fi numit pentru o perioadă de șase ani.

Potrivit jurnalistului Dan Andronic, „Miza acestui demers este una de o importanță strategică majoră: actualul mandat al judecătorului român expiră pe 6 octombrie 2027, iar noul reprezentant urmează să fie numit pentru un mandat de șase ani”.

Numirea finală va fi decisă de guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, după evaluarea Comitetului prevăzut de articolul 255 din TFUE. Ministerul Justiției a transmis că metodologia respectă doar „în ansamblu” procedurile anterioare, cele din 2020 pentru CJUE și 2021 pentru Tribunalul Uniunii Europene. Această formulare indică o modificare intenționată a regulilor folosite anterior, ceea ce a generat reacții și întrebări în spațiul public.

Reguli noi adoptate fără justificare publică

Una dintre criticile majore privește lipsa unei justificări oficiale pentru schimbarea procedurii. În 2020, o metodologie similară fusese aprobată tot prin memorandum, stabilind un precedent de lucru.

În 2026, executivul a decis rescrierea regulilor fără a prezenta o analiză comparativă între vechile și noile norme. Ministerul Justiției nu a supus proiectul unei dezbateri publice prealabile, iar comunicarea oficială a venit abia după adoptarea memorandumului, limitându-se la descrierea generală a etapelor și calendarului.

Absența transparenței este accentuată de precizarea instituției conform căreia dreptul Uniunii Europene nu impune un model procedural național. Astfel, schimbarea regulilor reprezintă o opțiune politică și administrativă a autorităților române, care ar fi necesar să fie explicată public, potrivit evz.ro.

 Actorii din justiție, excluși de la consultări

Un alt element controversat îl constituie lipsa consultărilor inter-instituționale. Ministerul Justiției a menționat că proiectul a fost elaborat exclusiv „prin consultarea Ministerului Afacerilor Externe”.

Nu există indicii că ar fi fost solicitate opiniile Consiliului Superior al Magistraturii, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ale Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Situația diferă de practica anterioară. În 2021, pentru selecția judecătorului la Tribunalul Uniunii Europene, UNBR a fost implicată direct, profesia de avocat având un rol instituțional recunoscut. Eliminarea acestor actori din procesul de redactare a regulilor ridică semne de întrebare privind obiectivitatea noii proceduri.

 Vulnerabilitatea constituțională a unui executiv demis

Pe lângă lipsa de transparență, decizia ridică probleme de constituționalitate. Guvernul care a aprobat memorandum-ul este un cabinet demis, mandatul său încetând pe 5 mai 2026, după o moțiune de cenzură. Conform articolului 110, alineatul (4) din Constituție, un guvern demis poate îndeplini „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice”.

Limitele acestor atribuții au fost clarificate de CCR prin Decizia nr. 885 din 17 august 2026, publicată în Monitorul Oficial chiar în ziua ședinței de guvern. Curtea a stabilit că un executiv demis nu poate promova „politici noi” sau instrumente noi de politică publică, indiferent de existența unor obligații europene urgente.

 Ultima lovitură a lui Ilie Bolojan

Deși România trebuie să transmită candidatura către Secretariatul General al Consiliului UE până la finalul lunii noiembrie 2026, refuzul aplicării regulilor vechi și adoptarea unei proceduri rescrise pentru un mandat de șase ani nu poate fi încadrată în categoria administrării curente.

„Prin aprobarea noii metodologii fără publicitate prealabilă, guvernul demis angajează statul pe termen lung, depășindu-și limitele constituționale și lăsând deschisă problema legitimității procesului de selecție a viitorului judecător român la CJUE. Astfel, deși obligația europeană de a trimite o candidatură către Secretariatul General al Consiliului UE (până la finalul lunii noiembrie 2026) este incontestabilă, decizia de a refuza aplicarea regulilor vechi și de a rescrie o procedură cu mize uriașe pe șase ani nu poate fi catalogată drept o simplă „administrare a treburilor publice”, mai arată jurnalistul/

De asemena, Dan Andronic mai arată că: „Prin adoptarea noii metodologii fără publicitate prealabilă, guvernul demis angajează statul român pe termen lung, depășindu-și prerogativele constituționale și lăsând deschisă problema legitimității procesului de desemnare a viitorului judecător român la CJUE”.