Brânza frământată de Teaca, protejată oficial în UE. Devine al 15-lea produs din România cu IGP
Sursa foto: Lacto Sinelli
Brânza frământată de Teaca a fost înregistrată oficial la nivelul Uniunii Europene ca Indicație Geografică Protejată (IGP), devenind al 15-lea produs alimentar românesc care beneficiază de această formă de protecție. Odată cu noua recunoaștere, România ajunge la 18 denumiri agroalimentare protejate prin schemele europene de calitate.
Brânza frământată de Teaca, recunoscută oficial la nivel european
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017 al Comisiei, din 2 septembrie 2026, privind înregistrarea denumirii „Brânză frământată de Teaca” în registrul Uniunii de indicații geografice a fost publicat miercuri, 9 septembrie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Comisia Europeană a anunțat în aceeași zi aprobarea înregistrării. Brânza frământată de Teaca devine astfel cel de-al 15-lea produs românesc cu Indicație Geografică Protejată.
Pe lista produselor românești cu IGP se mai află Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, Cârnați din topor din Vâlcea, Batog de sturion și Babic de Buzău.
România mai are Telemea de Ibănești înregistrată ca Denumire de Origine Protejată (DOP), în timp ce Salata tradițională cu icre de crap și Sardeluța marinată fabricată potrivit tradiției din România sunt înregistrate ca Specialități Tradiționale Garantate (STG).
Cum este produsă Brânza frământată de Teaca
Cererea pentru obținerea protecției europene a fost depusă de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud, iar principalul procesator implicat în procedură este Lacto Sinelli SRL, companie din localitatea Teaca.
Produsul este obținut din lapte crud, nepasteurizat, de vacă. Procesul presupune închegarea, fermentarea, maturarea, sărarea și frământarea brânzei.
Una dintre particularitățile produsului este folosirea cașului bașchiu maturat și a cașului bașchiu sărat maturat. Acestea sunt prelucrate până când rezultă o compoziție omogenă, cu aspect rugos, care este introdusă în vezică naturală de porc.
Brânza poate fi comercializată în membrane naturale simple sau protejate cu ceară alimentară pentru brânzeturi și poate fi vândută inclusiv sub formă feliată.
Ce gust și ce caracteristici are produsul
Brânza frământată de Teaca are o formă ovală sau rotundă, neregulată, iar bucățile cântăresc aproximativ între 0,4 și 2 kilograme, în funcție de dimensiunea membranei naturale.
Consistența este moale, onctuoasă, legată și densă. La exterior, culoarea poate varia de la crem la galben auriu, iar în secțiune poate fi de la alb lăptos până la alb gălbui.
În ceea ce privește gustul, documentația produsului îl descrie ca fiind de lapte de vacă, ușor sărat, dulceag și ușor acidulat. Mirosul este lăptos și untos, cu note acrișoare și ușor înțepătoare.
Din punct de vedere fizico-chimic, produsul trebuie să respecte anumite limite: grăsimea în substanța uscată este cuprinsă între 40% și 60%, grăsimea între 22% și 28%, substanțele proteice între 18% și 25%, iar conținutul de sare nu poate depăși 3,5%.
Toate etapele de producție au loc la Teaca
Aria geografică stabilită pentru produs cuprinde localitatea Teaca, din comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud. Toate etapele de fabricație trebuie să se desfășoare în acest areal.
Materia primă folosită este laptele crud de vacă, alături de sare și cheag. Producția presupune filtrarea și închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, pregătirea cașului, fermentarea și maturarea, după care urmează mărunțirea, sărarea și frământarea.
La final, compoziția este introdusă în vezici naturale de porc, care sunt cusute.
Tradiția produsului este legată de gospodăriile din Teaca
Recunoașterea europeană are la bază și legătura dintre produs și zona în care este realizat. Prepararea brânzei frământate este asociată cu tradiția creșterii vacilor și a prelucrării laptelui în gospodăriile din Teaca.
Mărturiile localnicilor indică faptul că brânza era consumată în mod obișnuit, dar și păstrată pentru iarnă cu sare, în recipiente din lemn cunoscute sub denumirea de bărbânțe. Produsul era, de asemenea, comercializat la târgurile locale.
Priceperea brânzarilor este unul dintre elementele care susțin legătura produsului cu zona sa de origine. Potrivit anunțului Comisiei Europene privind aprobarea înregistrării, producătorii locali controlează diferitele etape de preparare inclusiv prin văz și pipăit. Cunoștințele au fost transmise între generații și contribuie la gustul și textura specifice produsului.
Brânza frământată de Teaca a fost promovată și în afara țării. Produsul a fost prezentat la Săptămâna Verde de la Berlin în 2024 și la Forumul Global al Indicațiilor Geografice GIPE 2025, organizat în China.
Producătorul a amenajat o secție dedicată exclusiv produsului
Lacto Sinelli SRL, companie românească activă pe piața produselor lactate din 1994, colectează lapte de la fermieri din județele Bistrița-Năsăud și Mureș.
Dezvoltarea companiei a inclus realizarea unei fabrici cu ajutorul fondurilor SAPARD, proiect finalizat în 2008, precum și o investiție de retehnologizare finanțată prin AFIR și încheiată în 2017.
În noua fabrică a fost amenajată o secție destinată exclusiv Brânzei frământate de Teaca, investiția permițând dezvoltarea producției în condițiile prevăzute de specificațiile tehnice și cu respectarea metodei tradiționale de preparare.
Obținerea protecției europene permite apărarea denumirii și a reputației produsului și oferă producătorilor un instrument pentru protejarea autenticității Brânzei frământate de Teaca și promovarea acesteia pe piață.
Observație: în documentul primit nu apar declarații propriu-zise între ghilimele atribuite unei persoane; sunt în principal informații de comunicat și referiri la ceea ce arată Comisia Europeană. De aceea nu am inventat citate.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.