Ce se întâmplă în economia României: datoria urcă, iar rata creditelor neperformante crește
SURSA FOTO: Dreamstime/Datoria externă a României continuă să crească
Datoria guvernamentală a României a ajuns la 1.194 de miliarde de lei în mai 2026, echivalentul a 61,4% din produsul intern brut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Comparativ cu luna aprilie, când datoria era de 1.171 de miliarde de lei și reprezenta 60,2% din PIB, valoarea a crescut cu aproximativ 23 de miliarde de lei.
Un prag important a fost depășit. Cum arată acum datoria României
Avansul datoriei a fost determinat atât de majorarea datoriei externe, cât și de creșterea datoriei interne. Datele oficiale arată că datoria administrației publice a continuat să urce într-un interval de o lună, iar ponderea acesteia în PIB a crescut de la 60,2% la 61,4%.
Datoria externă a administrației publice centrale era, în mai, de 593,117 miliarde de lei, în timp ce administrația publică locală avea o datorie externă de 6,83 miliarde de lei. O parte importantă a datoriei externe era reprezentată de titluri de stat.
Potrivit Ministerului Finanțelor, aproximativ 78,5% din datoria externă, respectiv 471 de miliarde de lei, era constituită din titluri de stat. Restul datoriei era format din alte tipuri de finanțare, în funcție de structura împrumuturilor administrației publice.
Datoria internă a trecut de 594 de miliarde de lei
Datoria internă a administrației publice a totalizat, în mai 2026, 594,1 miliarde de lei, față de 578,715 miliarde de lei în aprilie. Ca pondere în PIB, aceasta a ajuns la 30,5%, de la 29,7% în luna precedentă.
Din totalul datoriei interne, administrația publică centrală avea 573,665 miliarde de lei, în timp ce datoria administrației publice locale se ridica la 20,433 miliarde de lei. Creșterea datoriei interne a contribuit, astfel, la majorarea valorii totale a datoriei guvernamentale.
Datoria totală a administrației publice (datoria guvernamentală) a fost, în mai 2026, de 1.194 miliarde lei, în creștere de la 1.171 miliarde de lei în luna precedentă. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 61,4%, de la 60,2% în aprilie 2026 (PIB conform comunicatului INS din 9 iulie 2026).
Structura datoriei arată și o creștere a finanțării pe termen mediu și lung. În mai, datoria cu scadență medie și lungă a ajuns la 1.139 miliarde de lei, comparativ cu 1.113 miliarde de lei în aprilie.
În același timp, datoria pe termen scurt a scăzut de la 58,46 miliarde de lei la 54,3 miliarde de lei. Evoluția indică o pondere ridicată a obligațiilor cu maturități mai mari în totalul datoriei administrației publice.
Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei
Din totalul datoriei guvernamentale, 956,417 miliarde de lei erau reprezentate în mai de titluri de stat. Împrumuturile aveau o valoare de 214,773 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

În funcție de moneda în care este exprimată, datoria administrației publice era distribuită între lei, euro și dolari americani. Datoria în moneda națională se ridica la 529,45 miliarde de lei.
Datoria exprimată în euro era de 537,346 miliarde de lei, echivalent, în timp ce obligațiile în dolari americani ajungeau la 124,29 miliarde de lei, echivalent. Structura valutară reflectă nivelul obligațiilor contractate de administrația publică în diferite monede.
Datele pentru administrația publică centrală arată că aceasta avea, în mai, o datorie de 1.166 miliarde de lei, în creștere de la 1.144 miliarde de lei în aprilie. Din această sumă, 1.112 miliarde de lei reprezentau datorie pe termen mediu și lung.
Cea mai mare parte a datoriei administrației publice centrale era contractată în lei și euro. Datoria în lei ajungea la 509,27 miliarde de lei, iar cea în euro era de 530,26 miliarde de lei, echivalent.
Datoria administrației locale a crescut și ea
Datoria administrației publice locale a urcat la 27,262 miliarde de lei în mai, de la 26,7 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă, respectiv 27,24 miliarde de lei, reprezenta datorie pe termen mediu și lung.
Datele privind evoluția datoriei publice sunt publicate de Ministerul Finanțelor și sunt raportate la produsul intern brut utilizat pentru calculul ponderii datoriei. Valoarea de 61,4% din PIB aferentă lunii mai este calculată potrivit datelor PIB menționate de autorități.
În paralel cu evoluția datoriei publice, datele Băncii Naționale a României arată o creștere a ratei creditelor neperformante din sistemul bancar. La sfârșitul lunii iunie 2026, rata creditelor neperformante a ajuns la 2,89%.
Nivelul din iunie este mai mare decât cel consemnat în aceeași perioadă din 2025, când rata creditelor neperformante era de 2,81%. La finalul anului trecut, indicatorul se situa la 2,69%, conform datelor centralizate de BNR.
Băncile din România aveau active de 981 de miliarde de lei
La sfârșitul lunii iunie 2026, în România erau 29 de instituții de credit, dintre care zece erau sucursale ale unor bănci străine. Activele totale ale instituțiilor de credit se ridicau la 981 de miliarde de lei.
Comparativ cu iunie 2025, activele totale au fost mai mari cu 87 de miliarde de lei. Datele indică astfel o creștere a valorii totale a activelor deținute de instituțiile de credit de pe piața românească.
Instituțiile de credit cu capital privat dețineau active reprezentând 86% din totalul activelor sistemului. În cazul instituțiilor cu capital străin, activele reprezentau 63,2% din total.
Rata creditelor neperformante de 2,89% raportată pentru iunie 2026 a fost calculată pe baza datelor centralizate de Banca Națională a României, în timp ce informațiile privind datoria guvernamentală pentru mai 2026 provin de la Ministerul Finanțelor.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.