Românii își schimbă planurile. Ce se întâmplă cu dorința de a munci peste hotare

Interesul românilor pentru locurile de muncă din străinătate a coborât semnificativ în acest an. Sub pragul de 55.000 de candidaturi au fost înregistrate până acum pentru astfel de posturi, iar raportat la anul trecut, volumul aplicărilor este cu aproape 33% mai mic, potrivit datelor unei platforme de recrutare.

De ce nu mai vor românii să lucreze în străinătate

Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs, spune că interesul românilor pentru schimbarea locului de muncă rămâne ridicat, însă candidații se orientează în principal către oportunități din România. În același timp, aplicările pentru joburile din străinătate au scăzut constant în ultimii ani, deși angajatorii externi au continuat să manifeste interes pentru recrutarea de români.

„În ultimii ani, am văzut o scădere constantă a numărului de aplicări pentru locurile de muncă de peste hotare, chiar dacă angajatorii și-au păstrat la un nivel ridicat, cel puțin pentru o perioadă, intenția de a recruta candidați din România. Există, totuși, un paradox în ceea ce privește aplicările pentru că românii sunt în continuare foarte interesați de ideea schimbării jobului, dar caută aproape exclusiv joburi locale. Dacă la nivel general avem un nivel record de aplicări, cu creșteri considerabile față de anul trecut, exclusiv pe segmentul aplicărilor pentru străinătate, avem un record, însă în termeni de scădere”, a transmis Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Datele arată că interesul pentru o schimbare profesională nu a dispărut, însă direcția preferată de candidați s-a modificat. În locul unei relocări în altă țară, cei mai mulți dintre cei care își caută un nou loc de muncă se orientează către oportunități disponibile pe piața din România.

Cine mai caută un loc de muncă peste hotare

Cea mai mare parte a candidaților care încă iau în calcul posibilitatea de a lucra într-o altă țară are vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. Aceștia fac parte, în principal, din segmentul mid-level și au între doi și cinci ani de experiență profesională.

Pe următorul loc se află persoanele cu vârste între 36 și 45 de ani. Candidații aflați la început de carieră, cu vârste între 18 și 24 de ani, sunt urmați de cei cu peste 45 de ani, care au deja un nivel ridicat de experiență profesională.

În ceea ce privește destinațiile, Germania se află printre țările către care se îndreaptă cele mai multe aplicări. Pe listă mai apar Olanda, Franța, Elveția, Bulgaria, Spania, Grecia și Cipru. O parte importantă a interesului pentru aceste țări este legată de domeniile în care există o cerere sezonieră de forță de muncă. Turismul, HoReCa și industria alimentară se numără printre sectoarele care atrag candidați români în perioada de vară.

„Vedem în acest clasament multe țări care au un sector turistic foarte bine dezvoltat și care caută candidați în special pentru sezonul cald și pentru acele domenii care au un vârf de activitate vara. Asta înseamnă turism, HoReCa, industria alimentară. De altfel, aproape o treime din totalul aplicărilor au fost înregistrate de la 1 mai și până acum, semn că aceste sectoare intră în vizorul candidaților români, chiar dacă o parte dintre aceștia aleg să plece la muncă în străinătate doar sezonier, adică până în toamnă”, a declarat Roxana Drăghici.

Turismul și logistica, printre domeniile căutate

Pe lângă turism, HoReCa și industria alimentară, există aplicări și pentru locuri de muncă din transport și logistică, retail, servicii, construcții și domeniul naval și aeronautic.

Componenta sezonieră are un rol important în evoluția candidaturilor. O parte dintre românii care aleg să lucreze peste hotare nu urmăresc o relocare permanentă, ci contracte limitate la perioada în care anumite sectoare au nevoie de un număr mai mare de angajați.

În același timp, diminuarea interesului pentru plecarea la muncă în străinătate este asociată și cu schimbarea modului în care candidații evaluează beneficiile financiare ale unei astfel de decizii. Diferențele salariale dintre România și statele occidentale nu mai sunt analizate separat de costurile presupuse de mutarea într-o altă țară.

În urmă cu aproximativ un deceniu, diferența dintre veniturile disponibile în România și cele oferite în unele state occidentale putea compensa, pentru mulți candidați, cheltuielile logistice și dificultățile asociate relocării. În prezent, decizia este analizată prin raportarea mai multor factori, nu doar a salariului oferit de angajator.

Costul vieții schimbă calculele candidaților

Creșterea costului vieții în țările occidentale este unul dintre elementele care influențează această schimbare. În paralel, salariile din România s-au apropiat treptat de standardele europene, în special în domeniile tehnice și în cele de management.

În aceste condiții, angajarea în străinătate a coborât ca importanță pe lista opțiunilor luate în calcul de candidați. Diferența salarială trebuie raportată la cheltuielile suplimentare pe care le presupune mutarea într-o altă țară și la condițiile concrete de trai.

Un alt factor menționat în analiza evoluției pieței muncii este posibilitatea de a lucra din România pentru proiecte internaționale. Accesul la astfel de oportunități permite unor angajați să colaboreze cu organizații și companii din alte țări fără să fie nevoiți să se mute.

Această variantă a redus nevoia de relocare pentru anumite categorii de profesioniști și a oferit o alternativă la plecarea efectivă din țară pentru obținerea unui loc de muncă asociat unei piețe externe.

Peste 5.600 de joburi disponibile de la angajatori străini

În ciuda scăderii numărului de aplicări, angajatorii din afara României continuă să publice oferte pentru candidații români. De la începutul anului și până în prezent au fost postate 5.600 de locuri de muncă de către companii din străinătate.

Cele mai multe dintre aceste oferte se adresează persoanelor interesate de o carieră în construcții, industria alimentară, transport și logistică, automotive, servicii, servicii medicale, producție, domeniul naval și aeronautic și turism.

Datele privind aplicările și ofertele arată astfel o diferență între disponibilitatea locurilor de muncă peste hotare și interesul candidaților români pentru acestea. Numărul ofertelor rămâne semnificativ, în timp ce volumul candidaturilor înregistrate de la începutul anului este la un nivel mult mai redus față de anii anteriori.