Locuri de muncă deficitare în Europa. Situația României diferă de tendința europeană
SURSA FOTO: pixabay.com
Locuri de muncă deficitare în Europa. Recrutarea personalului reprezintă o provocare pentru angajatorii europeni, în special în domenii precum educația, sănătatea și tehnologia informației. Deși piața muncii oferă oportunități pentru numeroase categorii profesionale, există ocupații pentru care găsirea candidaților potriviți rămâne dificilă.
Locuri de muncă greu de ocupat în UE. Ce arată analiza OCDE despre meseriile pentru care nu se găsesc angajați
Profesorii, medicii, asistentele medicale și specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor se numără printre profesioniștii cel mai greu de recrutat, potrivit unei analize realizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
La polul opus se află ocupațiile care presupun calificări mai reduse sau activități repetitive. Angajatorii găsesc, în general, mai ușor muncitori, personal auxiliar pentru prepararea alimentelor și lucrători din anumite categorii administrative. Totuși, diferențele dintre state sunt importante, iar unele țări înregistrează dificultăți de recrutare tocmai în profesii care, la nivel european, nu prezintă probleme majore.
Situația este influențată și de evoluția pieței muncii pentru generațiile tinere. Chiar dacă există domenii în care angajatorii nu reușesc să ocupe posturile disponibile, tinerii absolvenți întâmpină dificultăți tot mai mari atunci când caută un loc de muncă. OCDE a identificat o creștere a diferenței dintre rata șomajului în rândul tinerilor absolvenți și cea înregistrată la nivelul populației active din țările analizate. În același timp, Banca Centrală Europeană (BCE) a observat că perspectivele de angajare pentru tinerii din zona euro s-au deteriorat începând din 2023, potrivit celor relatate de Euronews.
Educația, sănătatea și IT-ul, domeniile cu cele mai mari dificultăți de recrutare
Potrivit raportului OCDE privind deficitul de competențe, profesia didactică ocupă primul loc în clasamentul european al ocupațiilor cel mai greu de acoperit. Pe următoarele poziții se situează profesioniștii din domeniul sănătății și specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC).
În primele cinci categorii de ocupații cu cele mai mari dificultăți de recrutare se mai regăsesc specialiștii din domeniul sănătății, precum tehnicienii medicali și o parte dintre lucrătorii din sistemul medical, dar și profesioniștii din afaceri și administrație.
Clasamentul este diferit atunci când sunt analizate profesiile pentru care angajatorii găsesc cel mai ușor personal. Muncitorii ocupă prima poziție, fiind urmați de muncitorii necalificați, asistenții culinari, lucrătorii din vânzări și asamblori.
Indicatorul utilizat de OCDE compară situația diferitelor ocupații în interiorul fiecărei țări. Valorile pozitive semnalează un deficit relativ de personal, în timp ce valorile negative indică un surplus. Prin urmare, scorurile arată cât de dificilă este recrutarea pentru o anumită profesie în raport cu alte ocupații din aceeași țară, fără să măsoare direct numărul posturilor vacante sau al lucrătorilor care lipsesc.
Analiza include 27 de țări europene, printre care se numără și state din afara Uniunii Europene, precum Norvegia, Elveția, Turcia și Regatul Unit. Pentru majoritatea statelor, datele utilizate sunt aferente anului 2024.
Profesorii, printre angajații cel mai greu de găsit în Europa
Profesia didactică se află printre cele mai dificil de ocupat cinci categorii de locuri de muncă în 13 țări europene. Specialiștii din domeniul sănătății și profesioniștii TIC sunt prezenți în clasamentele naționale din câte 12 țări.
Managerii figurează printre primele cinci ocupații cu cele mai mari dificultăți de recrutare în șapte state. În alte șase țări, aceeași situație este întâlnită pentru specialiștii din domeniul sănătății, îngrijitorii personali și profesioniștii din afaceri și administrație.
În ceea ce privește ocupațiile cel mai ușor de acoperit, muncitorii se află în primele cinci poziții în 14 țări. Asistenții culinari apar în această categorie în 12 state, iar alți lucrători administrativi în 11. Muncitorii din învățământul primar sunt incluși în clasament în 10 țări, în timp ce asamblorii figurează în opt state.
OCDE utilizează și o clasificare mai amplă, care împarte ocupațiile în cinci categorii, în funcție de dificultatea recrutării comparativ cu celelalte profesii din fiecare țară. Această abordare evidențiază faptul că educația, sănătatea și tehnologia informației se confruntă cu probleme de personal în numeroase state europene.
De ce întâmpină sistemele medicale dificultăți în recrutarea medicilor și asistentelor
Deficitul de personal medical este una dintre problemele comune ale pieței muncii europene. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt greu de recrutat în 23 dintre cele 27 de țări analizate. În cazul profesiilor asociate domeniului medical, dificultățile sunt semnalate în 21 de state.
Reprezentanții Federației Europene a Asociațiilor de Asistenți Medicali (EFN), Paul De Raeve și Manuel Ballotta, au explicat pentru Euronews Business că sistemele medicale europene nu reușesc să păstreze personalul existent și să atragă suficienți asistenți medicali pentru activitatea directă cu pacienții.
„Sistemele de sănătate ale UE și cele europene nu sunt capabile să păstreze și să recruteze asistente medicale în prima linie de îngrijire, ceea ce duce la o penurie extinsă de asistente medicale peste tot”, au declarat cei doi reprezentanți.
Printre cauzele indicate se numără numărul mare de pacienți repartizați fiecărui asistent medical, condițiile de muncă nesigure și problemele de sănătate mintală cu care se confruntă angajații din acest sector. Aceste dificultăți afectează atractivitatea profesiei și capacitatea sistemelor medicale de a-și păstra personalul.
Locuri de muncă în Europa. Profesiile pentru care companiile și instituțiile întâmpină cele mai mari probleme de recrutare
Salariile reduse, oportunitățile limitate de avansare profesională și lipsa recunoașterii muncii depuse sunt alte probleme semnalate de reprezentanții EFN. La acestea se adaugă expunerea frecventă la hărțuire și violență, factori care contribuie la deteriorarea condițiilor de lucru.
Președintele Comitetului permanent al medicilor europeni (CPME), dr. Ole Johan Bakke, a atras atenția asupra creșterii volumului de muncă și a presiunilor exercitate asupra personalului medical. Potrivit acestuia, medicii sunt nevoiți să compenseze lipsa de personal prin programe prelungite și un număr tot mai mare de sarcini.
„Se așteaptă din ce în ce mai mult ca medicii din Europa să compenseze deficitul sistemic de forță de muncă prin ore de lucru excesive și creșterea volumului de muncă. Violența împotriva profesioniștilor din domeniul sănătății, un fenomen din ce în ce mai frecvent cu care se confruntă medicii, agravează și mai mult aceste probleme”, a declarat acesta pentru Euronews Business.
Dr. Ole Johan Bakke a explicat că presiunile profesionale contribuie la epuizarea medicilor și reduc atractivitatea medicinei ca profesie pe termen lung.
Deficitul de cadre didactice nu este determinat doar de salarii
Lipsa profesorilor reprezintă o altă problemă importantă pe piața muncii europene. Potrivit datelor OCDE, 21 de țări se confruntă cu dificultăți de recrutare în domeniul educației. În celelalte șase state analizate, respectiv Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Spania și Turcia, situația este considerată, în general, echilibrată.
Daniel Wisniewski, secretarul general al Federației Europene a Angajatorilor din Educație, a explicat pentru Euronews Business că dificultățile din acest sector nu mai sunt legate exclusiv de ocuparea posturilor disponibile, ci și de capacitatea sistemelor de educație de a atrage și păstra profesorii.
„Deficitul de cadre didactice nu mai este doar o chestiune de ocupare a posturilor vacante; acesta privește din ce în ce mai mult atractivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a profesiei didactice”, a declarat acesta.
Salariile competitive rămân importante pentru atragerea personalului, însă cerințele profesiei s-au diversificat. Profesorii trebuie să utilizeze instrumente digitale, să adapteze procesul educațional pentru clase tot mai incluzive și să acorde o atenție mai mare bunăstării elevilor.
Locuri de muncă greu de ocupat în Europa. Ce meserii nu reușesc angajatorii să ocupe și cum se diferențiază România
În plus, activitatea didactică presupune tot mai multe responsabilități administrative, ceea ce crește volumul de muncă. Toate aceste schimbări contribuie la complexitatea profesiei și influențează decizia celor care iau în considerare o carieră în educație.
Wisniewski a subliniat că atragerea și păstrarea cadrelor didactice depind și de alte elemente, precum autonomia profesională, posibilitățile de dezvoltare și calitatea conducerii unităților de învățământ.
„Trebuie să recunoaștem că condițiile de muncă ale profesorilor, autonomia profesională, oportunitățile de dezvoltare a carierei și calitatea conducerii școlare sunt la fel de importante în determinarea intrării și rămânerii oamenilor în această profesie”, a precizat reprezentantul Federației Europene a Angajatorilor din Educație.
Cum ar putea influența inteligența artificială recrutarea specialiștilor IT
Specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor, alături de profesioniștii din afaceri și administrație, se numără printre categoriile greu de recrutat în câte 18 țări europene.
Isabel Skak Olufsen, economist la OCDE, a explicat că extinderea digitalizării a determinat o creștere a cererii pentru profesioniștii din domeniul TIC. Companiile și instituțiile au nevoie de competențe specializate pentru a susține procesele digitale, ceea ce contribuie la dificultățile de recrutare din acest sector.
Totuși, evoluția inteligenței artificiale ar putea modifica necesarul de personal în anii următori. Potrivit economistei OCDE, dezvoltarea acestor tehnologii ar putea reduce cererea pentru anumite categorii de specialiști IT, în special pentru posturile de nivel începător.
Această posibilă schimbare ar putea influența structura oportunităților profesionale din sector, într-un moment în care specialiștii TIC sunt încă greu de găsit în numeroase state europene.
Muncitorii și ocupațiile de rutină, mai ușor de recrutat
În majoritatea țărilor analizate, angajatorii întâmpină mai puține dificultăți atunci când caută muncitori și personal pentru activități care presupun calificări reduse sau sarcini repetitive.
Muncitorii sunt considerați ușor de recrutat în 21 de țări europene. Urmează asistenții pentru prepararea alimentelor, categorie în care recrutarea este mai facilă în 17 state, și muncitorii din învățământul primar, care sunt mai ușor de găsit în 16 țări.
Lucrătorii din vânzări și alte categorii de personal administrativ sunt, de asemenea, mai ușor de recrutat, fiecare dintre aceste ocupații fiind identificată în 15 state.
Aceste rezultate indică o diferență între cererea de personal din profesiile care necesită competențe specializate și situația ocupațiilor cu cerințe de calificare mai reduse. Totuși, tendința generală nu se regăsește în mod identic în toate țările.
Țările în care clasamentul european este diferit
Există state care înregistrează dificultăți de recrutare în profesii considerate relativ ușor de ocupat la nivel european. Norvegia este unul dintre exemplele menționate de OCDE: aici, muncitorii reprezintă categoria profesională cel mai greu de recrutat, deși în 21 dintre țările studiate această ocupație se află printre cele mai accesibile pentru angajatori.
Spania se confruntă cu o situație diferită în domeniul preparării alimentelor. Asistenții culinari sunt categoria profesională cel mai greu de recrutat, deși în majoritatea statelor europene angajatorii găsesc mai ușor personal pentru aceste activități. În Franța, cele mai mari dificultăți sunt întâlnite în recrutarea muncitorilor din învățământul primar.
Diferențe apar și în sectorul tehnologiei informației. În mai multe țări din nordul și vestul Europei, piața muncii pentru specialiștii TIC nu prezintă dezechilibre majore. OCDE clasifică situația drept echilibrată în Danemarca, Finlanda, Germania, Olanda, Norvegia și Suedia.
În Austria, Elveția și Regatul Unit, analiza indică un surplus relativ de profesioniști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Aceste rezultate arată că necesarul de personal calificat nu este uniform distribuit pe continent.
Structura economiei influențează deficitul de personal
Diferențele dintre țări sunt explicate și prin particularitățile economiilor naționale. Isabel Skak Olufsen a declarat pentru Euronews Business că cererea de personal este influențată de structura economică și de importanța anumitor sectoare în fiecare stat.
„Ocupațiile care se confruntă cu cele mai mari deficite diferă de la o țară la alta din mai multe motive. Cererea de ocupații depinde de structura economică a țărilor”, a explicat economista OCDE.
Aceasta a oferit exemplele Coreei de Sud și Germaniei, unde sectoarele de producție au o pondere importantă în economie. Prezența unor industrii dezvoltate contribuie la deficitul de personal în mai multe ocupații cu nivel mediu de calificare, printre care asamblorii și operatorii de utilaje.
Pe lângă cererea angajatorilor, un rol important îl are și disponibilitatea lucrătorilor. Oferta de personal diferă de la o țară la alta, iar nivelul salariilor poate influența numărul persoanelor interesate de anumite profesii.
Potrivit reprezentantei OCDE, statele care oferă remunerații relativ bune profesorilor și profesioniștilor din domeniul sănătății ar putea înregistra deficite mai reduse în aceste categorii ocupaționale.
Nepotrivirea competențelor, una dintre problemele structurale ale Europei
Deficitul de personal nu este determinat doar de numărul persoanelor disponibile pe piața muncii, ci și de diferențele dintre pregătirea acestora și cerințele angajatorilor.
Pia-Johanna Fallström, purtătoare de cuvânt a Autorității Europene a Muncii (ELA), a explicat pentru Euronews Business că dificultățile de recrutare au devenit tot mai mult o problemă structurală. Printre factorii care contribuie la această situație se numără schimbările demografice, nepotrivirea competențelor, calitatea locurilor de muncă și mobilitatea limitată a angajaților.
„Deficitul de forță de muncă din Europa este din ce în ce mai structural, mai degrabă decât temporar. Schimbările demografice, nepotrivirea competențelor , calitatea locurilor de muncă și mobilitatea limitată a forței de muncă joacă toate un rol”, a declarat reprezentanta ELA.
Potrivit acesteia, reducerea dezechilibrelor presupune îmbunătățirea formării profesionale și a condițiilor de muncă, astfel încât pregătirea angajaților să corespundă mai bine cerințelor companiilor și instituțiilor. De asemenea, mobilitatea echitabilă a lucrătorilor poate facilita ocuparea posturilor disponibile în țările care au nevoie de personal, prin atragerea angajaților din statele în care există un surplus de forță de muncă.
Analiza Autorității Europene a Muncii evidențiază diferențele dintre piețele naționale și posibilitatea ca aceeași ocupație să fie deficitară într-un stat, dar să înregistreze un surplus în altul.
„Analiza ELA arată că multe ocupații raportate ca fiind deficitare într-o țară pot fi excedentare în alte părți”, a adăugat Pia-Johanna Fallström.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.