Datoria SUA a depășit 40.000 de miliarde de dolari. Dobânzile cresc presiunea asupra economiei americane. Investitorii cer randamente mai mari

Datoria publică a SUA a trecut de 40.000 de miliarde de dolari, iar nota de plată devine tot mai greu de ignorat. Dobânzile în creștere, deficitul persistent și apetitul mai redus al investitorilor pentru obligațiunile americane amplifică presiunile asupra Washingtonului, cu efecte care s-ar putea răsfrânge asupra economiei globale și a costurilor de creditare.

Datoria SUA a depășit 40.000 de miliarde de dolari: Dobânzile pun tot mai multă presiune pe economia americană

Datoria publică a SUA a depășit pragul de 40.000 de miliarde de dolari, iar creșterea accelerată a împrumuturilor și a costurilor de finanțare începe să pună presiune atât asupra finanțelor guvernamentale, cât și asupra economiei americane. La începutul primului mandat al lui Donald Trump, în 2016, datoria publică a SUA era de puțin sub 20.000 de miliarde de dolari. În mai puțin de un deceniu, aceasta s-a dublat.

Una dintre principalele probleme este reprezentată de creșterea costurilor cu dobânzile. Mohamed A. El-Erian, profesor la Wharton School, arată că plățile de dobânzi pentru datoria guvernamentală sunt cu aproximativ 15% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut și ajung să reprezinte aproape 20% din veniturile fiscale ale Statelor Unite ale Americii. Potrivit economistului, suma depășește deja cheltuielile guvernului pentru apărare.

Dobânzile mai ridicate fac tot mai costisitoare finanțarea deficitului bugetar, în condițiile în care investitorii solicită randamente mai mari pentru a cumpăra obligațiuni americane. Eric Swanson, profesor de economie la University of California și fost economist senior al Rezervei Federale, avertizează că apetitul investitorilor pentru datoria SUA începe să scadă.

Presiunea asupra pieței de capital este amplificată și de companiile din sectorul tehnologic, care se împrumută cu sume foarte mari pentru investițiile în inteligența artificială. Astfel, guvernul și companiile ajung să concureze tot mai intens pentru capitalul disponibil.

Datoria americană se apropie de pragul de 41.100 de miliarde de dolari, iar Congressional Budget Office estimează că aceasta ar putea ajunge la aproximativ 64.000 de miliarde de dolari până în 2036. Raportată la dimensiunea economiei, datoria publică reprezintă în prezent aproximativ 126% din PIB.

Economiștii subliniază însă că situația nu a ajuns încă într-un punct critic. Statutul dolarului de monedă de rezervă globală și dimensiunea economiei americane oferă Statelor Unite ale Americii o marjă de manevră mai mare decât cea de care dispun alte state. El-Erian descrie situația drept un semnal de avertizare, dar nu încă o criză, afirmând că „ajungem într-un punct în care avem un bec galben care clipește. Nu este încă un bec roșu”.

Nivelul ridicat al datoriei și randamentele mai mari ale obligațiunilor pot avea însă efecte directe asupra gospodăriilor americane. Dobânzile la creditele ipotecare, împrumuturile auto și cardurile de credit pot rămâne la niveluri ridicate, iar gospodăriile cu venituri mici sunt cele mai expuse. În același timp, companiile care se finanțează mai scump pot transfera o parte din costurile suplimentare către consumatori, prin creșterea prețurilor.

Efectele nu se limitează la economia Statelor Unite. Creșterea costurilor de finanțare pe piața americană poate determina majorarea randamentelor și în alte economii, ceea ce poate scumpi împrumuturile la nivel global.

„Ceea ce se întâmplă în SUA nu rămâne niciodată doar în SUA”, avertizează El-Erian.

Economia SUA încetinește, iar deficitul rămâne ridicat: Ce soluții mai are Washingtonul pentru a ține datoria sub control?

Economia americană continuă să crească, chiar dacă ritmul de expansiune a încetinit în ultimele luni. O creștere economică suficient de puternică ar putea genera venituri fiscale suplimentare și ar face mai ușor de gestionat nivelul ridicat al datoriei publice. În schimb, în lipsa unei accelerări economice, autoritățile ar putea fi nevoite să ia în calcul reformarea sistemului fiscal, reducerea cheltuielilor sau alte măsuri de consolidare bugetară.

Departamentul Trezoreriei a intervenit recent pe piață prin răscumpărarea unor obligațiuni guvernamentale, în încercarea de a susține cererea și de a reduce costurile de finanțare. Efectul măsurii a fost însă de scurtă durată, iar randamentele obligațiunilor pe termen lung au revenit ulterior pe creștere.

Mohamed A. El-Erian consideră că, în prezent, nu există măsuri suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul bugetar în următorii doi-trei ani. Potrivit economistului, dezbaterea politică din SUA rămâne concentrată în principal pe reducerea taxelor, ceea ce limitează perspectivele unei consolidări rapide a finanțelor publice.