Criza din piața jocurilor de noroc a lovit puternic bugetul de stat. Adrian Negrescu avertizează că pierderile pot ajunge la peste un miliard de euro pe an

Economia românească are nevoie de reguli clare și de o legislație care să contribuie la reducerea evaziunii și la creșterea încasărilor la bugetul de stat. Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că, asemenea industriei tutunului și celei a băuturilor alcoolice, și sectorul jocurilor de noroc trebuie reglementat corect și coerent, fără loc pentru interpretări.

Adrian Negrescu cere reguli clare pentru industria jocurilor de noroc

Adrian Negrescu a explicat că este necesară adoptarea unor norme tranzitorii clare pentru OUG 7 din 2026, act normativ care, în opinia sa, a generat o problemă financiară importantă în România.

Potrivit analizei Frames prezentate în cadrul emisiunii, măsura prin care statul a urmărit să obțină mai mult control și mai multe venituri a avut efecte contrare celor urmărite. OUG 7 a acordat primăriilor puterea de a decide unde pot funcționa jocurile de noroc și cât plătesc operatorii la bugetul local. Astfel, ordonanța a introdus o nouă verigă în procesul de autorizare a activității fizice.

La șase luni de la introducerea acestor prevederi, piața reglementată s-a redus, iar taxele aferente nu mai ajung în aceeași măsură la buget. Analiza Frames estimează că impactul economic depășește un miliard de euro pe an, în timp ce între 10.000 și 15.000 de locuri de muncă sunt în joc.

În martie erau peste 35.000 de aparate autorizate, în timp ce la începutul lunii septembrie analiza indica mai puțin de 20.000. Problema nu se rezumă însă la pierderile industriei, ci privește și veniturile statului.

„Economia romaneasca are nevoie de reguli clare, de o legislatie care sa determine reducerea evaziunii si cresterea incasarilor la bugetul de stat. La fel ca industria tutunului, a bauturilor alcoolice, si zona jocurilor de noroc trebuie reglementata corect, coerent, fara interpretari. Am explicat astazi la Aleph Business de ce este esential ca statul sa vina cu niste norme tranzitorii clare la OUG 7, cea care a creat o mare problema financiara in Romania”, a scris acesta pe Facebook.

Doar 90 de localități au adoptat hotărâri până la 1 septembrie

Un alt efect identificat este migrarea unei părți a activității către piața neagră, unde statul are un control mult mai redus, potrivit explicațiilor oferite de consultant. Din aproximativ 3.100 de localități din România, doar 90 adoptaseră până la 1 septembrie o hotărâre privind regimul jocurilor de noroc, potrivit analizei Frames. În acest context, autoritățile locale au primit responsabilitatea de a decide asupra funcționării acestor activități, însă nu au beneficiat, în opinia lui Adrian Negrescu, de un cadru suficient de clar pentru aplicarea noilor prevederi.

Consultantul economic a explicat că ideea de bază a ordonanței nu este una dificilă, întrucât comunitățile locale trebuie să poată decide dacă permit sau nu existența unor săli de jocuri de noroc. În același timp, este necesară și protejarea persoanelor vulnerabile în fața acestui tip de activitate.

„În primul rând, am spus că ideea ordonanței nu era foarte grea. Până la urmă, este dreptul comunităților locale să decidă dacă au astfel de săli de jocuri sau nu. Până la urmă, e nevoie și de protecția celor care sunt vulnerabili în fața ideii de jocuri de noroc, dar, pe de altă parte, trebuie să vii cu niște reguli clare, pentru că dacă nu ai niște reguli clare, se întâmplă ceea ce am spus și am demonstrat în această analiză. Faptul că neavând, practic, un mecanism concret cu niște norme foarte clare de aplicare a acestei ordonanțe… practic fiecare primărie în parte a ales. Ori activează această ordonanță, adică include un regulament local, ori, din potriva mână, o decizie”, a explicat acesta la Aleph Business..

Problema apare în lipsa unui mecanism concret și a unor norme clare de aplicare. Fiecare primărie a putut opta pentru modalitatea în care aplică ordonanța, prin includerea unor prevederi într-un regulament local sau prin adoptarea unei decizii.

În multe cazuri, autoritățile au ales varianta deciziei, iar efectele s-au văzut rapid. Sălile de jocuri nu au mai primit licențe, iar încasările la buget au scăzut.

„Mult au văzut o decizie și, în această perspectivă, efectele s-au văzut imediat. Pentru că n-au mai fost licențiate sări de jocuri, n-au mai intrat banii în buget. Iar statul pe ansamblu a avut de pierdut până acum aproape 350 de milioane de euro. Deci în loc să adunăm bani la buget, indiferent de activitate, tutun, țigări, produse accesabile, jocuri de noroc, zone care funcționează și sunt viabile din punct de vedere economic și care aduc bani la buget, noi practic am creat un mecanism birocratic. care necesită, din punctul meu de vedere, o clarificare de urgență. Pentru că altfel, spre ce ne întreptăm? Gândiți-vă că în bugetul pe acest an erau prevăzuți peste șase miliarde de lei încăsări din acest sector de activitate”, a subliniat consultantul.

Statul ar fi pierdut aproape 350 de milioane de euro

Adrian Negrescu estimează că statul a pierdut până acum aproape 350 de milioane de euro. În loc ca măsura să contribuie la creșterea veniturilor bugetare, a fost creat un mecanism birocratic care, în opinia sa, necesită o clarificare de urgență.

Consultantul economic a inclus în aceeași categorie activitățile din industria tutunului, produsele accizabile și jocurile de noroc, pe care le consideră domenii ce funcționează și pot aduce bani la buget atunci când sunt reglementate corespunzător.

Problema este cu atât mai importantă cu cât în bugetul pentru acest an erau prevăzute încasări de peste șase miliarde de lei din acest sector de activitate. În prezent, realizarea acestor venituri este pusă sub semnul întrebării, iar Adrian Negrescu susține că nu există încă o clarificare legală care să rezolve problema.

„Toate la un loc, din păcate, peste toate aceste condiții creează aceste pierde în economie, pentru că dincolo de încăsările astea la bugetul de stat, dar taxe și impozite din operarea acestor jocuri de noroc, da, nu o spune nimeni, sunt controversate, da, să ne gândim la banii care ar trebui să intre din chestia asta și la piața neagră care crește în România în momentul de față, sunt peste 8 sute de site-uri neautorizate în momentul de față și numărul lor crește. Pentru că oamenii vor continua să joace. Contează unde? În locuri special amenajate sau în site-uri autorizate care își plătesc taxele azi sau la negru? Cine știe pe cine știe ce site?

Din această perspectivă, cred că problema este, în primul rând, de reglementare și nevoie de niște norme tranzitorii care să fie aceleași pentru toată lumea, pentru toate autoritățile, în așa fel încât să le aplice mai repede și să rezolvăm o dată această problemă. Iar pe de altă parte, ce facem cu banii? Uite, încă nu s-a stabilit foarte clar ce facem cu banii. Îi ducem spre programe de, cum se spune, de conștientizare a pericolului. generate de jocurile de noroc, pe educație, pe… Adică sunt atât de multe semne de întrebare încât e nevoie, într-adevăr, de o rezolvare.

Pierderile astea de un miliard de euro nu înseamnă doar taxe la stat, înseamnă din păcate tot ceea ce ține de chirii, de locurile de muncă, de firmele conectate la aceste săli, care, atent, Nu realizau doar activități de jocuri de noroc, acolo erau și baruri, erau și restaurante în unele situații, se întâmplau o grămadă de activități economice, care iată în momentul de față… s-au închis și toată lumea are de pierdut din asta. De la angajații care au rămas fără locul de muncă și vorbim de aproape 15.000 de oameni pe parcursul anului 2026, la firmele care ofereau servicii de aprovizionare, la suport, la tot ceea ce ține de funcționarea unei activități legale în formă de reguli foarte stricte care ar trebui aplicate”, a subliniat Adrian Negrescu.

Declarațiile pot fi urmărite aici.

Pierderile economice depășesc taxele neîncasate

În ceea ce privește estimarea privind pierderi economice de peste un miliard de euro pe an, Adrian Negrescu consideră că aceasta este rezultatul cumulat al mai multor probleme. El indică atât modul în care este reglementată activitatea, cât și aplicarea la nivel local și lipsa unor reguli clare.

Pe lângă taxele și impozitele care nu mai ajung la bugetul de stat, consultantul economic atrage atenția asupra creșterii pieței negre. În România există în prezent peste 800 de site-uri neautorizate, iar numărul acestora este în creștere.

În opinia sa, oamenii vor continua să joace, iar problema este dacă activitatea se desfășoară în locuri special amenajate sau pe site-uri autorizate, care își plătesc taxele, ori se mută către platforme care funcționează în afara cadrului legal.

Adrian Negrescu consideră că problema principală este una de reglementare și că sunt necesare norme tranzitorii identice pentru toate autoritățile, astfel încât acestea să poată fi aplicate mai rapid și situația să fie clarificată.

O altă problemă este reprezentată de destinația banilor colectați din această activitate. Potrivit consultantului economic, nu a fost stabilit foarte clar ce se va întâmpla cu aceste fonduri, fiind luate în calcul inclusiv programe de conștientizare privind pericolele generate de jocurile de noroc și programe în domeniul educației.

Aproape 15.000 de locuri de muncă sunt afectate

Pierderile estimate la un miliard de euro nu reprezintă doar taxe care nu mai ajung la stat. Adrian Negrescu include aici și chiriile, locurile de muncă și activitatea firmelor conectate la sălile de jocuri.

În anumite situații, aceste spații nu desfășurau exclusiv activități de jocuri de noroc. În cadrul lor existau și baruri, restaurante și alte activități economice. Închiderea acestora produce efecte asupra întregului lanț economic.

Printre cei afectați se află angajații care și-au pierdut locurile de muncă. Adrian Negrescu estimează că este vorba despre aproape 15.000 de persoane pe parcursul anului 2026.

Sunt afectate, de asemenea, firmele care asigurau aprovizionarea, serviciile de suport și celelalte activități necesare funcționării unei afaceri legale în condițiile unor reguli stricte.

Primăriile pot interzice activitatea, dar regulile de funcționare trebuie să fie naționale

Un alt aspect discutat privește diferențele dintre localități. Adrian Negrescu consideră că dorința unor primari de a reglementa sau chiar de a interzice jocurile de noroc poate fi explicată prin preocuparea față de populația vulnerabilă și prin percepția asupra pericolului reprezentat de această activitate.

În același timp, el atrage atenția că în unele sate din România continuă să funcționeze jocuri de noroc care nu sunt autorizate, ceea ce ridică o problemă în privința eficienței reglementării.

Consultantul economic consideră că este necesară o decizie clară privind direcția în care trebuie să meargă sectorul. Din perspectiva sa, problema trebuie analizată în primul rând din punct de vedere economic, respectiv în funcție de afacerile generate, veniturile încasate și beneficiile economice.

Adrian Negrescu susține că nu analizează moralitatea serviciilor din acest sector, arătând că există și alte activități economice din România care pot ridica probleme din perspectiva moralității sau a influenței asupra unor categorii vulnerabile și care nu sunt tratate în același mod.

Printre exemplele menționate se află industria tutunului și țigaretele, dar și zona băuturilor răcoritoare cu zahăr, unde au fost introduse taxe ridicate. În opinia sa, există numeroase domenii în care se realizează venituri în economia românească și care ar trebui reglementate strict și clar.

Un cadru predictibil ar permite investitorilor să dezvolte afaceri, să creeze locuri de muncă și să genereze activitate economică. În cazul jocurilor de noroc, Adrian Negrescu consideră că legislația trebuie clarificată prin norme tranzitorii.

Problema regulilor diferite de la o localitate la alta reprezintă un alt punct important

Problema regulilor diferite de la o localitate la alta reprezintă, în opinia lui Adrian Negrescu, un alt punct important.

Autoritățile locale trebuie să aibă dreptul de a decide dacă permit sau nu desfășurarea unor astfel de activități în orașele și localitățile lor. În schimb, regulile privind modul în care funcționează un business în România ar trebui să fie aceleași la nivel național.

Consultantul economic a comparat situația cu funcționarea unei firme din comerț, pentru care nu ar fi normal ca într-un oraș să fie impuse anumite cerințe, iar într-o altă localitate să fie stabilite condiții complet diferite pentru aceeași activitate.

El a subliniat că există numeroase elemente care țin de funcționarea unei afaceri și care produc efecte economice pozitive asupra bugetului de stat.

Din perspectiva contribuabilului și a observatorului administrației publice, consideră că toate aceste activități, inclusiv cazinourile și jocurile de noroc, trebuie reglementate suficient de strict pentru a împiedica funcționarea afacerilor din zona neagră.