Semnalul care pune România în alertă: ce se poate întâmpla cu pensiile și salariile

România riscă să fie retrogradată la categoria „junk” la următoarea evaluare S&P, programată pentru 2 octombrie 2026. Potrivit analistului economic Sorin Dinu, citat de Newsweek, deficitul bugetar ridicat și lipsa unor reforme structurale mențin presiunea asupra ratingului suveran.

România, în fața unui moment decisiv. Ce se poate schimba după 2 octombrie

Analistul susține că deficitul bugetar rămâne peste 6% din PIB, în timp ce datoria publică ar urma să depășească 63% din PIB anul viitor. Avertismentul vine într-un context economic marcat de încetinirea creșterii, estimată la doar 0,1% pentru 2026, și de o inflație de 7%, potrivit datelor Comisiei Europene și OECD.

Pentru evitarea unei eventuale retrogradări, România are nevoie, potrivit lui Sorin Dinu, de un guvern cu puteri depline și de măsuri de reformă. Principala măsură indicată este consolidarea fiscală, respectiv reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice.

Fragmentarea parlamentară reprezintă, în opinia analistului, un obstacol pentru adoptarea unor măsuri de austeritate durabile pentru perioada 2027-2029. Înghețarea temporară a unor cheltuieli și veniturile conjuncturale obținute în ultimul an nu oferă agențiilor de rating suficiente garanții privind o ajustare fiscală de durată.

Reformele și fondurile europene, printre factorii urmăriți de agențiile de rating

Problemele din achizițiile publice, impredictibilitatea legislativă și riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR, pe fondul reformelor blocate, exercită presiuni suplimentare asupra piețelor financiare și cursului de schimb.

Evaluarea agențiilor de rating este considerată un test important pentru stabilitatea financiară a României. O eventuală decizie negativă ar fi legată de capacitatea Executivului de a prezenta și susține un plan fiscal credibil pe termen mediu.

Sorin Dinu explică situația astfel:

„La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings urmează să publice următoarea evaluare programată a ratingului suveran al României. Raportul S&P din 15 mai 2026 a menținut ratingul pe termen lung și scurt la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă.

România a realizat o consolidare fiscală importantă în 2025 și în prima parte a anului 2026, însă economia încetinește, inflația rămâne ridicată, datoria publică e pe o traiectorie ascendentă, iar reformele esențiale pentru perioada de după 2026 sunt incomplet definite, întârziate sau contestate politic.

Tema centrală a evaluării va fi deci: poate România transforma măsurile temporare de austeritate și veniturile fiscale suplimentare din 2025–2026 într-o consolidare fiscală structurală, susținută de reforme, pentru perioada 2027–2029?Răspunsul va determina dacă ratingul rămâne la limita inferioară a categoriei investment grade sau intră în zona speculativă, cunoscută în limbajul pieței drept „junk”.

Datoria publică și incertitudinea bugetară pun presiune pe rating

Potrivit analistului economic, una dintre problemele importante este lipsa de claritate privind sustenabilitatea finanțelor publice după 2026. Tensiunile politice și absența unor decizii privind reformele pot menține presiunea asupra datoriei guvernamentale pe termen lung.

„În evaluarea periodică din 6 martie 2026, Moody’s menționa că ratingul Baa3 reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu și nivelurile comparativ ridicate de avere. Aceste avantaje sunt însă contrabalansate de perspectiva deteriorării datoriei guvernamentale, de deficitul fiscal ridicat, de slăbiciunile instituționale și de riscul geopolitic asociat proximității războiului din Ucraina.

Mesajul decisiv din raportul Moody’s din martie era: există o claritate limitată privind strategia de reducere a deficitului, după 2026. Agenția indica riscul de oboseală a reformelor, rotația premierului în 2027 și alegerile parlamentare din 2028, ca factori ce pot împiedica stabilizarea datoriei.

În scenariul de bază din Debt Sustainability Monitor, fără schimbări suplimentare de politică fiscală, datoria publică a României este proiectată să crească de la aproximativ 59,1% din PIB, în 2025, la 89,8% din PIB, în 2036. Acest rezultat arată că traiectoria actuală nu e compatibilă cu stabilizarea datoriei pe termen mediu.”

Deficitele gemene și sectorul bancar amplifică riscul financiar

Sorin Dinu leagă deteriorarea finanțelor publice de expunerea ridicată a sistemului bancar pe titlurile de stat și de adâncirea deficitului de cont curent. Potrivit analistului, aceste elemente pot crea o legătură strânsă între riscul suveran și cel financiar.

„Documentele Comisiei Europene adaugă o dimensiune importantă analizei agențiilor de rating. În recomandarea privind politicile economice, sociale, de ocupare, structurale și bugetare ale României, Comisia concluzionează că România continuă să înregistreze dezechilibre macro excesive.

Potrivit Comisiei, vulnerabilitățile legate de deficitele fiscal și de cont curent s-au redus într-o anumită măsură, dar rămân foarte semnificative. Relația dintre sectorul bancar și stat rămâne importantă, deoarece deținerile de obligațiuni guvernamentale ale băncilor, raportate la totalul activelor, sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană și au crescut în 2025.

Scenariul intrării în zona speculativă devine tot mai plauzibil

Această observație este relevantă pentru ratingul suveran, deoarece leagă riscul fiscal de riscul financiar. O deteriorare a finanțelor publice poate afecta bilanțurile băncilor care dețin volume mari de titluri de stat, iar o eventuală tensionare a sectorului bancar poate majora, la rândul ei, riscul pentru guvern.”

Potrivit lui Sorin Dinu, o eventuală retrogradare sub pragul recomandat investițiilor ar putea izola România de o parte a fondurilor mari de capital. Dacă ajustarea fiscală este percepută drept un exercițiu contabil temporar, pierderea statutului de „investment grade” ar deveni o posibilitate.

„Riscul de retrogradare a ratingului României în zona „junk” nu e un scenariu marginal, ci o posibilitate reală, dacă evaluarea din octombrie confirmă temerile agențiilor privind sustenabilitatea ajustării. În prezent, România e la limita inferioară a categoriei investment grade la S&P („BBB-”), Fitch („BBB-”) și Moody’s („Baa3”).

O retrogradare nu este inevitabilă, dar probabilitatea ei crește dacă agențiile ajung la concluzia că reducerea deficitului din 2026 e temporară. În acest caz, consolidarea nu ar fi considerată suficient de credibilă pentru a stabiliza datoria și a reduce riscul extern.

Un asemenea rezultat ar marca ieșirea ratingului suveran din categoria investment grade la S&P și ar putea majora costurile de finanțare pentru stat și sectorul privat. În plus, unele fonduri instituționale și mandate de investiții au limite privind expunerea la emitenți aflați sub pragul investment grade, ceea ce poate amplifica presiunea inițială asupra pieței”.

Impactul asupra pensiilor și salariilor

În această perspectivă, problema ratingului este legată și de capacitatea statului de a se finanța pe piețele externe și interne. O eventuală retrogradare în categoria „junk”, respectiv în zona speculativă, ar afecta condițiile în care România își rostogolește datoria publică.

Potrivit materialului, dificultățile de finanțare s-ar putea răsfrânge asupra resurselor disponibile pentru plata pensiilor. În scenariul prezentat, lipsa banilor necesari pentru bugetul de pensii ar putea pune probleme privind plata regulată a acestora.

Aceeași perspectivă este invocată și în cazul salariilor bugetare. Materialul susține că, într-un asemenea scenariu, acestea ar putea ajunge să fie plătite cu întârzieri, pe fondul dificultăților financiare ale statului.

Riscurile descrise sunt legate de evoluția ratingului suveran, de capacitatea de finanțare a statului, de deficitul bugetar și de măsurile fiscale și de reformă care urmează să fie adoptate pentru perioada de după 2026.