Băncile amendate în dosarul ROBOR au primit motivarea Consiliului Concurenței. Banca Transilvania și Raiffeisen contestă decizia

Băncile sancționate de Consiliul Concurenței cu amenzi care însumează 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, au primit oficial decizia și motivarea autorității în investigația privind o presupusă înțelegere și/sau practică concertată în procesul de stabilire a cotațiilor ROBOR. Banca Transilvania și Raiffeisen Bank au anunțat deja că vor ataca decizia în instanță. În același timp, raportul de investigație conține recomandări care vizează mecanismele de fixing, inclusiv cel pentru titlurile de stat. Consiliul Concurenței este autoritatea națională responsabilă de aplicarea normelor naționale și europene în domeniul concurenței.

Băncile au primit motivarea deciziei de sancționare

Decizia Consiliului Concurenței și motivarea acesteia au fost comunicate oficial luni instituțiilor de credit vizate de investigația referitoare la modul de stabilire a cotațiilor ROBOR.

Banca Transilvania, instituția care a primit cea mai mare sancțiune dintre băncile investigate, și Raiffeisen Bank au anunțat că intenționează să conteste măsura autorității de concurență.

Raiffeisen susține că ”decizia Consiliului Concurenței nu aduce elemente noi față de cele prezentate public” și a precizat că ”va solicita instanței anularea acesteia”.

După primirea motivării, băncile au la dispoziție 60 de zile pentru prezentarea unor planuri de măsuri destinate eliminării practicilor considerate anticoncurențiale. Planurile urmează să fie supuse aprobării Consiliului Concurenței.

Separat, decizia de sancționare poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

Raportul propune schimbări ale mecanismelor de fixing

Raportul întocmit în cadrul investigației nu se limitează la sancțiunile aplicate instituțiilor de credit. Documentul formulează o serie de recomandări referitoare la funcționarea mecanismelor de fixing, inclusiv pentru piața titlurilor de stat.

Una dintre propuneri vizează reevaluarea de către Banca Națională a României a regulilor utilizate în stabilirea ratelor de referință pentru titlurile de stat:

„(1630) se propune formularea unei recomandări adresate BNR (îngroșarea literelor aparține autorilor Raportului – n.r.), în sensul reevaluării conținutului „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat”, a modului în care se implică băncile participante la fixingul pentru titlurile de stat în elaborarea și implementarea acestor Regului prin intermediul/sub umbrela ACI România, precum și a modului în care sunt implementate din punct de vedere tehnic ferestrele de cotare în timpul fixingului și, în termen de maxim două luni, fie să renunțe la mecanismul de stabilire, fie să modifice substanțial conținutul acestor Reguli pentru a fi în concordanță cu normele de concurență.”

Raportul abordează și modul în care participanții pot avea acces la cotații în timpul procedurii:

„(1632) Totodată, entitățile implicate în procesul de fixing al titlurilor de stat trebuie să se asigure că nivelurile cotate în perioada de fixing nu sunt disponibile celorlalți participanți înainte de închiderea perioadei de fixing.”

Ce s-ar putea întâmpla dacă regulile nu sunt modificate

O altă recomandare din raport privește participarea instituțiilor investigate la procedura de fixing pentru titlurile de stat, în situația în care regulile actuale nu sunt schimbate în termenul menționat.

„(1633) Prin urmare, ca urmare a celor expuse anterior, se propune formularea unor recomandări în sensul de a nu mai participa la procedura de fixing a titlurilor de stat de către părțile investigate dacă, în termen de două luni de la comunicarea Deciziei Consiliului Concurenței, conținutul „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat” nu este modificat substanțial pentru a fi în concordanță cu normele de concurență. Totodată, se recomandă altor entități bancare, care ar putea fi interesate să participe la procesul de fixing pentru titlurile de stat, să refuze participarea la această procedură, până la modificarea conținutului actual al „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat”, pentru a fi în concordanță cu normele de concurență.”

Documentul cuprinde și o recomandare adresată Parlamentului și Guvernului referitoare la modul de calcul al indicilor de referință:

„Formularea unei recomandări adresate Parlamentul României și Guvernului României, pentru protejarea concurenței și interesului suprem al consumatorului, în sensul modificării legislației astfel încât indicii de referință folosiți de entitățile bancare atât în relația cu persoane fizice, cât și în relația cu persoane juridice, să fie bazați pe tranzacții efective și nu pe estimări”.

Raportul revine asupra participării băncilor investigate la fixing, formulând următoarea recomandare:

„formularea unor recomandări adresate întreprinderilor investigate în sensul de a nu mai participa la procedura de fixing a titlurilor de stat dacă, în termen de două luni de la comunicarea Deciziei Consiliului Concurenței, conținutul „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat” nu este modificat substanțial pentru a fi în concordanță cu normele de concurență.”

BNR a cerut clarificări după anunțarea sancțiunilor

Banca Națională a României a reacționat la câteva zile după anunțarea sancțiunilor de către autoritatea de concurență.

BNR a transmis atunci că decizia referitoare la activitatea unor instituții bancare pe piața monetară necesită „o serie de clarificări”, astfel încât să fie evitate „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”.

Amenzi totale de 3,73 miliarde de lei

Consiliul Concurenței anunțase la începutul lunii iunie sancțiunile aplicate celor zece instituții de credit vizate.

„Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR“, a transmis atunci autoritatea.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania, în valoare de 875,74 milioane de lei. Separat, instituției i-a revenit o sancțiune de 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită OTP Bank România.

Banca Comercială Română a primit o amendă de 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România – 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank – 431,03 milioane de lei, BRD-Groupe Société Générale – 412,47 milioane de lei, iar ING Bank – 405,91 milioane de lei.

CEC Bank a fost sancționată cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank cu 45,86 milioane de lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.

Raiffeisen Bank anunță că va cere anularea deciziei

Raiffeisen Bank a informat că a primit pe 28 septembrie 2026 atât decizia de sancționare, cât și motivarea aferentă. Instituția respinge concluziile autorității și anunță că va merge în instanță.

”Prin urmare, având în vedere lipsa oricărei dovezi privind încălcarea legii și, respectiv, lipsa oricărei dovezi privind o eventuală înțelegere privind stabilirea cotațiilor ROBOR la care să fi participat, Raiffeisen Bank România respinge ferm această decizie. Stabilirea ROBOR se realizează în cadrul unui mecanism strict reglementat, în care băncile participante operează exclusiv în baza unor reguli tehnice clare, stabilite și supravegheate de către Banca Națională a României. Transparența cotațiilor reprezintă o componentă esențială a acestui mecanism reglementat și nu o opțiune discreționară a instituțiilor de credit participante. În consecință, Raiffeisen Bank România va contesta decizia Consiliului Concurenței și va solicita instanței anularea acesteia. Banca are încredere că instanțele competente vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor sale”, a transmis Raiffeisen Bank.

Banca Transilvania își menține poziția

Banca Transilvania a confirmat, la rândul său, primirea oficială a deciziei și motivării pe 28 septembrie. Instituția spune că sancțiunile corespund celor estimate și comunicate anterior și anunță demersuri pentru contestarea lor.

”Astfel, sunt confirmate sancțiunile estimate anterior, urmând a fi aplicate băncii, conform informațiilor publicate de emitent prin raportul curent din data de 08.06.2026. BT își menține în continuare poziția susținută în cadrul acestei investigații cu privire la faptul că întreaga sa conduită a fost conformă și aliniată la cerințele legale care reglementează mecanismele fundamentale de funcționare a pieței bancare. BT va demara toate demersurile disponibile și necesare pentru a-și apăra cu vigoare poziția, în toate etapele procedurale, la maximul drepturilor acordate de lege, și crede că veridicitatea și soliditatea argumentelor sale vor cântări în fața instituțiilor și instanțelor competente”, a transmis Banca Transilvania.