Cum poate fi contestată o amendă contravențională? Ce motive și dovezi pot cântări în fața instanței

Cum poate fi contestată o amendă contravențională? Ce motive și dovezi pot cântări în fața instanței

SURSA FOTO: Dreamstime - amendă

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 4 septembrie 2026, 07:30

O amendă nu înseamnă întotdeauna că sancțiunea este definitivă. Greșelile din procesul-verbal, lipsa unor mențiuni obligatorii sau probele care contrazic fapta consemnată pot schimba situația în instanță. Află în ce termen poate fi contestată amenda, ce dovezi sunt utile și când intervenția unui avocat poate face diferența.

Cum poate fi contestată o amendă contravențională? Ce motive și dovezi pot cântări în fața instanței?

O amendă contravențională poate fi contestată atunci când persoana sancționată consideră că nu a săvârșit fapta, că împrejurările au fost consemnate greșit sau că procesul-verbal nu respectă cerințele prevăzute de lege. Plângerea trebuie depusă în termenul legal, iar instanța analizează atât legalitatea documentului, cât și temeinicia sancțiunii.

Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24 că amenda contravențională reprezintă o sancțiune aplicată pentru încălcarea unor norme de conduită, inclusiv a celor privind circulația rutieră sau ordinea și liniștea publică. Potrivit lui, sancțiunea urmărește atât pedepsirea faptei constatate, cât și prevenirea unor abateri similare.

Procesul-verbal poate fi contestat în termen de 15 zile de la data înmânării sau, după caz, a comunicării acestuia. Avocatul a precizat că, fiind vorba despre un termen procedural, la calculul său nu sunt incluse prima și ultima zi.

Plângerea contravențională poate fi depusă la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta sau, în funcție de particularitățile cazului, la instanța competentă de la domiciliul persoanei sancționate. Pentru depunerea plângerii este necesară achitarea unei taxe judiciare de timbru de 20 de lei.

„Amenda contravențională este o sancțiune aplicată pentru încălcarea unor norme de conduită, precum cele referitoare la circulația rutieră sau la ordinea și liniștea publică. Prin această măsură, autoritățile urmăresc atât sancționarea faptei constatate, cât și prevenirea unor abateri similare.

Procesul-verbal poate fi contestat în termen de 15 zile de la data înmânării sau, după caz, a comunicării sale. Fiind un termen procedural, la calcul nu se includ prima și ultima zi. Plângerea contravențională poate fi depusă la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta sau, în funcție de particularitățile cazului, la cea de la domiciliul persoanei sancționate. Demersul este supus unei taxe judiciare de timbru de 20 de lei.

Unul dintre motivele invocate frecvent îl reprezintă modul în care agentul constatator a consemnat împrejurările faptei. De exemplu, un șofer acuzat că a trecut pe culoarea roșie a semaforului poate susține că semnalul era galben ori că polițistul nu se afla într-un loc din care să observe direct momentul respectiv.

Procesul-verbal beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie în privința constatărilor cuprinse în document. Persoana sancționată trebuie, prin urmare, să prezinte elemente care contrazic situația reținută de autoritate. Simplul dezacord față de măsura dispusă nu este suficient pentru anularea actului. Sunt necesare dovezi obiective care să confirme argumentele formulate în plângerea contravențională.

În susținerea plângerii pot fi prezentate declarații ale martorilor, imagini surprinse de camerele de supraveghere din zona respectivă sau înregistrări realizate cu o cameră de bord. În cazul sancțiunilor pentru depășirea vitezei, pot fi relevante și datele ori materialele video provenite de la aparatul radar. Probele pot viza inclusiv ora și locul consemnate în procesul-verbal. De exemplu, un bon fiscal, analizat împreună cu alte elemente, ar putea indica faptul că persoana se afla în altă parte cu puțin timp înainte și ar putea pune sub semnul întrebării posibilitatea săvârșirii faptei la momentul menționat”, a declarat Pițigoi.

Care sunt principalele motive pentru contestarea unei amenzi?

Unul dintre motivele invocate frecvent este modul în care agentul constatator a consemnat împrejurările în care ar fi fost săvârșită fapta. De exemplu, un șofer sancționat pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului poate susține că semnalul era galben sau că polițistul nu se afla într-o poziție din care să poată observa direct momentul presupusei abateri.

Bogdan Pițigoi a explicat că procesul-verbal beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie în ceea ce privește constatările consemnate de agentul constatator. În aceste condiții, persoana sancționată trebuie să prezinte elemente care să contrazică situația reținută de autoritate.

Simplul dezacord față de amenda primită nu este suficient pentru anularea procesului-verbal. Potrivit avocatului, sunt necesare dovezi obiective care să susțină argumentele prezentate în plângerea contravențională și să pună sub semnul întrebării situația consemnată de agent.

Ce dovezi pot fi folosite pentru contestarea amenzii?

Persoana care contestă amenda poate folosi mai multe tipuri de probe pentru a-și susține poziția. Printre acestea se pot afla declarațiile martorilor, imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zona în care ar fi fost săvârșită fapta sau înregistrările realizate cu o cameră de bord.

În cazul amenzilor aplicate pentru depășirea vitezei, pot fi relevante și datele sau materialele video provenite de la aparatul radar. Dovezile nu trebuie să se limiteze însă la demonstrarea modului în care s-a produs presupusa faptă, ci pot viza și alte elemente consemnate în procesul-verbal, precum ora sau locul.

De exemplu, un bon fiscal, analizat împreună cu alte probe, ar putea demonstra că persoana sancționată se afla într-o altă locație cu puțin timp înainte de momentul indicat în procesul-verbal. Un astfel de element poate contribui la punerea sub semnul întrebării a posibilității ca fapta să fi fost săvârșită în condițiile descrise de agentul constatator.

Instanța analizează, astfel, atât respectarea cerințelor legale privind întocmirea procesului-verbal, cât și existența unor probe care să confirme sau să contrazică fapta și sancțiunea aplicată. Rezultatul procesului depinde de argumentele și dovezile prezentate de persoana care contestă amenda.

Ce greșeli din procesul-verbal pot duce la anularea amenzii?

Anumite nereguli constatate în procesul-verbal de contravenție pot constitui motive pentru anularea amenzii, în funcție de natura acestora și de consecințele pe care le produc. Printre problemele care pot fi invocate se numără erorile privind datele de identificare ale persoanei sancționate, cum ar fi înscrierea greșită a unei cifre din CNP, dar și lipsa unor mențiuni obligatorii referitoare la agentul constatator.

Un alt aspect important îl reprezintă modul în care este redactat procesul-verbal. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat că, în situația în care documentul este ilizibil, iar persoana sancționată nu poate înțelege fapta care îi este imputată și, implicit, nu își poate formula în mod efectiv apărarea, instanța poate aprecia că dreptul la apărare a fost afectat. În astfel de cazuri, neregularitatea documentului poate avea consecințe asupra valabilității procesului-verbal.

De asemenea, semnarea procesului-verbal de către persoana sancționată nu înseamnă că aceasta acceptă cele consemnate de agentul constatator și nici că recunoaște săvârșirea contravenției. Potrivit avocatului, semnătura nu înlătură dreptul persoanei de a contesta ulterior procesul-verbal și sancțiunea aplicată în fața instanței.

Ce se întâmplă după depunerea plângerii contravenționale?

După înregistrarea plângerii contravenționale, instanța verifică dacă aceasta îndeplinește toate condițiile procedurale. În cazul în care dosarul este incomplet sau taxa judiciară de timbru nu a fost achitată, instanța poate solicita remedierea acestor aspecte.

După îndeplinirea cerințelor procedurale, documentele sunt comunicate autorității care a aplicat sancțiunea. Aceasta are posibilitatea de a formula întâmpinare și de a-și susține punctul de vedere cu privire la procesul-verbal contestat.

Ulterior, este stabilit primul termen de judecată, iar pe parcursul procesului sunt analizate probele încuviințate de instanță. Acestea pot include înscrisuri, înregistrări audio-video, informații solicitate altor instituții sau declarații ale martorilor. În cazul în care este admisă proba testimonială, persoanele indicate sunt citate pentru a fi audiate.

Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat că, după administrarea tuturor probelor, părțile își prezintă concluziile, iar instanța rămâne în pronunțare. Durata procesului diferă în funcție de gradul de încărcare al judecătoriei și de complexitatea cauzei. Soluționarea poate dura aproximativ un an sau chiar mai mult dacă hotărârea este contestată prin apel.

Când poate fi utilă asistența unui avocat?

Asistența unui avocat poate fi utilă încă din primele etape ale contestării unei amenzi. Acesta poate verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, poate identifica eventualele nereguli și poate evalua probele necesare pentru susținerea apărării.

Consultarea unui avocat într-un stadiu timpuriu poate fi importantă și pentru obținerea unor înregistrări video, înainte ca acestea să fie șterse sau să nu mai fie disponibile. Pe parcursul procesului, asistența juridică poate contribui la respectarea termenelor procedurale, formularea cererilor privind administrarea probelor și analizarea documentelor depuse de autoritatea care a aplicat sancțiunea.

Bogdan Pițigoi a subliniat că necesitatea asistenței juridice este cu atât mai importantă atunci când sancțiunea presupune suspendarea dreptului de a conduce. Într-o astfel de situație, măsura poate avea consecințe semnificative asupra activității profesionale a persoanei sancționate.

„Un avocat poate verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, identifica eventualele nereguli și evalua probele necesare pentru susținerea apărării. Consultarea acestuia într-o etapă timpurie poate fi importantă inclusiv pentru obținerea unor înregistrări video înainte ca acestea să nu mai fie disponibile.

Asistența juridică poate fi utilă și pe parcursul procesului, unde trebuie respectate termenele procedurale, formulate cererile privind administrarea probelor și analizate actele depuse de autoritatea sancționatoare. Miza este cu atât mai mare atunci când sancțiunea presupune suspendarea dreptului de a conduce, iar măsura poate afecta activitatea profesională a persoanei vizate”, a conchis Pițigoi.

Informații articol
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.