Garda de Mediu a identificat două surse probabile ale mirosului insuportabil din București. S-au dat amenzi de aproape 800.000 de lei

Garda Națională de Mediu (GNM) a identificat două surse potențiale ale mirosului puternic resimțit în București și Ilfov pe 17 și 18 august: depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina. În urma a 55 de controale, autoritățile au aplicat amenzi de 795.000 de lei, au dispus trei sistări de activitate, au făcut o sesizare penală și au confiscat un utilaj.

Peste 1.300 de sesizări au fost analizate de comisarii de mediu

Controalele au fost declanșate după valul de reclamații privind mirosul greu de suportat resimțit în mai multe zone din București și Ilfov.

Experții GNM au distribuit pe hartă peste 1.300 de sesizări și au constatat o concentrare importantă în Sectorul 4, dar și o zonă extinsă afectată în sudul și sud-estul regiunii București-Ilfov.

Reclamațiile au descris diferite tipuri de mirosuri, de la levigat și deșeuri până la mirosuri asociate hidrogenului sulfurat sau unor substanțe chimice.

Comisarii au verificat astfel activități de gestionare a deșeurilor, epurare a apelor, procesare a cărnii, producție de medicamente și acoperiri galvanice, dar și activități de vidanjare și gestionare a foselor ecologice.

Probleme descoperite la depozitul de deșeuri de la Vidra

La depozitul de la Vidra au fost identificate mai multe deficiențe în monitorizarea tehnologică, despre care Garda de Mediu spune că aveau potențialul de a genera mirosuri puternice.

Printre probleme s-a numărat captarea incompletă a gazelor de depozit, pe fondul tasării insuficiente a deșeurilor. Etanșarea necorespunzătoare poate permite migrarea necontrolată a gazelor în atmosferă.

Operatorul a fost amendat cu 40.000 de lei pentru nerealizarea corespunzătoare a monitorizării tehnologice. Comisarii au stabilit și 11 măsuri de conformare, inclusiv pentru limitarea disconfortului olfactiv.

Garda de Mediu indică mai multe disfuncționalități la stația de epurare Glina

Probleme importante au fost găsite și la stația de epurare de la Glina. Potrivit GNM, deficiențele constatate pot indica o legătură între mirosul din 17-18 august și funcționarea necorespunzătoare a unor sisteme și proceduri pentru gestionarea nămolului și a biogazului.

În perioada cu cele mai multe reclamații au existat probleme la sistemele de odorizare și neutralizare a mirosurilor, transporturi de nămol nedeshidratat, deficiențe în stocarea biogazului și eliberarea acestuia în atmosferă.

Comisarii au constatat inclusiv că incintele în care era deshidratat nămolul funcționau cu ușile larg deschise, ceea ce împiedica sistemul să capteze corespunzător emisiile olfactive. Nămolul deshidratat era evacuat și în containere deschise.

GNM remarcă și o coincidență importantă. Funcționarea simultană a celor trei centrifuge s-a oprit la ora 9:00 pe 18 august, moment urmat de o scădere rapidă a numărului de sesizări privind mirosul.

Biogazul ar fi putut fi eliberat necontrolat în atmosferă

Alte nereguli au fost descoperite la gestionarea biogazului. Pe 18 august, nivelurile din toate cele trei rezervoare au coborât sub pragurile minime obligatorii prevăzute în autorizația de mediu.

Unul dintre rezervoare a ajuns ulterior brusc la un grad de umplere de 92%, ceea ce, potrivit GNM, indică oscilații majore în fluxul tehnologic. Scăderile sub nivelul minim nu au declanșat nicio alarmă, deși instalațiile erau prevăzute cu senzori. Garda de Mediu consideră că situația generează ipoteza unor evacuări necontrolate sau a unor disfuncționalități majore în gestionarea biogazului.

În plus, două dintre cele patru instalații de odorizare și neutralizare de pe rampele de nămol și deșeuri nu funcționau.

Garda de Mediu cere implicarea DSP și schimbarea legislației

În urma controlului, conducerea GNM solicită Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului emiterea unui ordin comun prin care Direcțiile de Sănătate Publică să fie implicate în asemenea verificări.

Garda de Mediu atrage atenția asupra unei probleme neobișnuite apărute în cazul Bucureștiului: deși peste 1.300 de persoane reclamau un miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu indicau depășiri ale limitelor de poluare. Instituția consideră că actuala legislație nu stabilește suficient de clar legătura dintre disconfortul olfactiv și posibilele efecte asupra sănătății.

„Avem nevoie de criterii tehnice obiective și clare care să depisteze, să măsoare și să abordeze unitar și integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu”, a declarat comisarul general al GNM, Andrei Corlan.

Garda de Mediu arată că a transmis către Direcțiile de Sănătate Publică mii de sesizări privind asemenea situații și cere o procedură comună GNM-DSP pentru cazurile în care populația reclamă mirosuri puternice și persistente.