Autostrada care va lega Bucureștiul de Giurgiu intră într-o nouă etapă. Anunț de la Ministerul Transporturilor: Este o investiție strategică pentru România
SURSA FOTO: Facebook, Cristian Pistol - Autostrada
Proiectul autostrăzii București-Giurgiu avansează, după ce proiectantul a transmis către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) șapte variante de traseu pentru viitoarea autostradă. Informația a fost prezentată de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI).
Autostrada care va lega Bucureștiul de Giurgiu intră într-o nouă etapă
Cele șapte variante urmează să fie corelate cu proiectele pentru viitorul pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse 2 și cu autostrada Veliko Târnovo-Ruse, care se află deja în execuție în Bulgaria. Corelarea celor trei investiții este considerată esențială pentru dezvoltarea unei conexiuni rutiere de mare viteză între România și Bulgaria.
Dintre cele șapte variante propuse, cele mai bine punctate două vor trece în următoarea etapă a procesului de analiză multicriterială. Alegerea traseului va ține cont de mai multe criterii, inclusiv impactul asupra mediului, siguranța rutieră, timpul necesar pentru deplasare și raportul dintre costurile proiectului și beneficiile pe care acesta le va genera, potrivit informațiilor transmise de Horațiu Cosma pe Facebook.
„Autostrada București – Giurgiu face un pas important înainte. Proiectantul a transmis către Compania Națională de Investiții Rutiere 7 variante de traseu pentru viitoarea autostradă. Aceste trasee vor fi corelate cu viitorul pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse 2 și cu autostrada Veliko Târnovo – Ruse, aflată deja în execuție în Bulgaria. Este o etapă esențială: dintre cele 7 variante, cele mai bine punctate două vor intra în următoarea etapă de analiză multicriterială”, a scris acesta pe Facebook.
Proiectul reprezintă o investiție strategică pentru România și pentru întreaga regiune
Autostrada București-Giurgiu este prezentată drept mai mult decât o legătură rutieră modernă între Capitală și municipiul Giurgiu. Proiectul reprezintă o investiție strategică pentru România și pentru întreaga regiune, fiind parte a unui coridor european care conectează Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.
Importanța proiectului este legată inclusiv de mobilitatea civilă și militară pe flancul estic al NATO. Noua infrastructură rutieră ar urma să contribuie la îmbunătățirea conexiunilor dintre România, Bulgaria și, mai departe, Grecia.
Viitoarea autostradă va asigura conexiuni moderne cu A1 București-Pitești, cu A0, autostrada care înconjoară Capitala, și cu A2 București-Constanța. Proiectul va fi corelat și cu investiții viitoare, precum A6 București-Alexandria.
Pentru municipiul și Portul Giurgiu, autostrada ar urma să ofere o legătură rapidă și sigură cu Bucureștiul, facilitând accesul rutier către Capitală și integrarea zonei în rețeaua de transport de mare viteză.
„Autostrada București – Giurgiu nu este doar o legătură rutieră modernă între capitală și Giurgiu. Este o investiție strategică pentru România și pentru întreaga regiune, parte a coridorului european ce conectează Marea Baltică, Neagră și Egee și importantă inclusiv pentru mobilitatea civilă și militară pe flancul estic al NATO.
Noul drum de mare viteză va asigura conexiuni moderne cu A1 București – Pitești, A0 în jurul capitalei și A2 spre Constanța, va fi corelat cu viitoare investiții precum A6 București – Alexandria și va oferi municipiului și Portului Giurgiu o legătură rapidă și sigură cu Bucureștiul”, a subliniat Horațiu Cosma.

Traseul trebuie să țină cont de costuri, siguranță și mediu
Procesul de proiectare urmărește mai multe obiective. Printre acestea se numără reducerea impactului asupra mediului, creșterea siguranței rutiere și reducerea timpilor de călătorie.
În același timp, autoritățile urmăresc alegerea unei soluții care să ofere cel mai bun raport între costurile necesare și beneficiile generate de investiție. Cele două variante care vor obține cele mai bune punctaje în analiza multicriterială vor continua procesul de evaluare.
Însă dezvoltarea autostrăzii București-Giurgiu nu poate fi analizată separat de proiectul unui nou pod peste Dunăre.
„În același timp, proiectarea urmărește reducerea impactului asupra mediului, creșterea siguranței rutiere, reducerea timpilor de călătorie și, evident, alegerea unei soluții cu cel mai bun raport între cost și beneficii”, a mai scris acesta.
Podul Giurgiu- Ruse 2 este un element esențial pentru proiect
Pentru ca autostrada să își atingă întregul potențial, este necesară realizarea celui de-al doilea pod între Giurgiu și Ruse. În acest context, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trebuie să accelereze licitația demarată în 2024 pentru construirea noului pod peste Dunăre.
Realizarea podului ar permite conectarea infrastructurii rutiere de mare viteză din România și Bulgaria și ar contribui la formarea unei legături rapide între București, Sofia și Atena.
Pe partea bulgară, autostrada Veliko Târnovo-Ruse este deja în execuție, ceea ce face ca dezvoltarea infrastructurii de pe partea română și construirea noului pod Giurgiu – Ruse să fie componente importante pentru realizarea unei conexiuni transfrontaliere coerente.
„Dar pentru ca această autostradă să-și atingă întregul potențial, avem nevoie și de celălalt element esențial: Podul Giurgiu – Ruse 2. De aceea, CNAIR trebuie să accelereze licitația demarată în 2024 pentru construirea noului pod peste Dunăre, astfel încât Bucureștiul, Sofia și Atena să poată fi conectate, în sfârșit, printr-o legătură rutieră de mare viteză. A5 București – Giurgiu merge înainte. Cu toate pânzele sus!”, a conchis secretarul de stat.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.