Se schimbă amenzile în România! Informația care ar putea dispărea definitiv din procesul-verbal

O modificare legislativă depusă în Parlament de trei senatori USR ar putea schimba modul în care sunt întocmite procesele-verbale de contravenție. Inițiativa prevede eliminarea obligației de a trece domiciliul contravenientului în documentele prin care sunt aplicate amenzile, autorii susținând că măsura va reduce situațiile în care sancțiunile sunt anulate în instanță din motive considerate pur formale.

USR propune eliminarea adresei din procesele-verbale de contravenție

Proiectul legislativ a fost depus la Senat de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și vizează modificarea actualelor reguli privind constatarea și sancționarea contravențiilor.

Potrivit inițiatorilor, schimbarea urmărește adaptarea legislației la noile cărți electronice de identitate, documente pe care nu mai este înscris domiciliul titularului.

Reprezentanții USR susțin că lipsa adresei nu afectează identificarea persoanei sancționate, deoarece aceasta poate fi realizată prin intermediul numelui, prenumelui și codului numeric personal.

În opinia autorilor proiectului, măsura ar elimina situațiile în care procesele-verbale sunt contestate și anulate exclusiv din cauza unor erori de formă, fără legătură cu fapta sancționată.

Sorin Șipoș: Modificarea este necesară după introducerea cărții electronice de identitate

Senatorul USR Sorin Șipoș afirmă că actuala obligație de a menționa domiciliul nu mai corespunde noii realități administrative și tehnologice.

„Eliminarea obligaţiei de a menţiona domiciliul contravenientului în conţinutul procesului-verbal de contravenţie reprezintă o adaptare a cadrului normativ la noile condiţii generate de introducerea cărţii electronice de identitate, pe al cărei conţinut tipărit nu se mai regăseşte menţiunea privind domiciliul. Modificarea nu aduce atingere dreptului la apărare al contravenientului şi nici garanţiilor procedurale prevăzute de lege”, afirmă Sorin Şipoş.

Potrivit acestuia, în prezent comunicarea documentelor se realizează prin intermediul sistemelor informatice oficiale, ceea ce reduce importanța practică a înscrierii domiciliului în procesul-verbal.

Argumentul USR: Cetățenii suportă costurile unor legi neactualizate

Senatoarea Cynthia Păun consideră că legislația nu a ținut pasul cu schimbările administrative și că acest lucru generează birocrație inutilă.

„Prea multe reforme de la noi se opresc la jumătatea drumului. Schimbăm documente, proceduri şi sisteme informatice, dar lăsăm în urmă legi care funcţionează după regulile vechi. Cetăţenii ajung să plătească preţul acestor necorelări prin timp pierdut, birocraţie inutilă şi frustrări care nu ar trebui să existe. Iar fiecare astfel de situaţie adânceşte neîncrederea oamenilor în instituţiile statului”, susţine Cynthia Păun.

Aceasta explică faptul că domiciliul are în principal rolul de a facilita comunicarea actelor și eventual executarea sancțiunilor, nu de a identifica persoana în sine.

Vlad Șendroiu: „O contravenţie constatată corect poate pica în instanţă”

Deputatul USR Vlad Șendroiu susține că actuala procedură permite contestarea cu succes a unor amenzi pe baza unor vicii de formă care nu afectează fondul cauzei.

„O contravenţie constatată corect, cu omul identificat după CNP, poate pica în instanţă pentru un singur rând lipsă pe formular. Asta e o şmecherie pe care şpăgarii adesea o fac pentru a contesta amenzile în instanţă şi a câştiga procese pe formă, deşi au comis o ilegalitate. Vin din IT şi mă enervează exact genul ăsta de absurd: ţinem un câmp obligatoriu pe hârtie doar ca să scape nişte şmecheri. Acum, schimbăm asta”, declară deputatul USR Vlad Şendroiu.

Potrivit acestuia, modificarea ar elimina o vulnerabilitate procedurală care este exploatată frecvent în instanțe.

Ce prevede concret proiectul de lege

Inițiativa urmărește corelarea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu dispozițiile Ordonanței de Urgență nr. 97/2005 referitoare la evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.

Autorii proiectului argumentează că identificarea unei persoane este deja garantată prin menționarea numelui, prenumelui și a codului numeric personal, CNP-ul fiind considerat un element unic de identificare în sistemul juridic românesc.

Dacă va fi adoptată de Parlament, modificarea ar putea reduce numărul proceselor-verbale anulate pentru lipsa unor informații considerate neesențiale și ar simplifica procedurile administrative pentru autoritățile care aplică sancțiuni contravenționale.