Dumitru Chisăliță avertizează: România riscă să piardă investiții de miliarde în energie. „Adevărata problemă nu sunt amenzile, ci pierderea credibilității”

România se confruntă cu tot mai multe presiuni din partea Comisiei Europene în domeniul energetic, însă adevărata problemă nu este reprezentată de procedurile de infringement aflate pe rol, ci de lipsa predictibilității și a stabilității legislative, avertizează expertul în energie Dumitru Chisăliță. Potrivit acestuia, după aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană, statul român continuă să gestioneze sectorul energetic prin măsuri excepționale și intervenții administrative, în contradicție cu principiile pieței europene de energie.

Dumitru Chisăliță: infringementurile sunt doar partea vizibilă a problemei

Într-o analiză publicată recent, expertul în energie susține că dosarele deschise de Comisia Europeană împotriva României reprezintă doar efectele unor probleme structurale mult mai profunde.

Potrivit acestuia, adevărata întrebare este dacă România este pregătită să funcționeze într-o piață energetică europeană bazată pe concurență, reguli clare și investiții private sau dacă va continua să recurgă la intervenții administrative pentru rezolvarea problemelor.

„Cele câteva dosare deschise de Comisia Europeană reprezintă doar partea vizibilă a aisbergului. În spatele lor se află o întrebare esențială, poate România să funcționeze într-o piață europeană a energiei sau continuă să creadă că problemele structurale pot fi rezolvate prin ordonanțe de urgență și control administrativ?”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Expertul consideră că măsurile adoptate în ultimii ani pentru limitarea efectelor crizei energetice au fost justificate într-o anumită măsură, însă au depășit de mult caracterul temporar pentru care au fost concepute.

Plafonările și intervențiile statului au creat o piață impredictibilă

Potrivit lui Chisăliță, autoritățile au construit în ultimii ani un model bazat pe intervenții repetate în piață.

Plafonarea prețurilor, obligațiile impuse producătorilor de a vinde energie la prețuri stabilite administrativ, limitările indirecte privind exporturile și modificările legislative frecvente au afectat predictibilitatea mediului investițional.

„În ultimii ani, autoritățile române au justificat intervențiile în piață prin necesitatea protejării consumatorilor în contextul crizei energetice. Argumentul a fost legitim într-o anumită măsură. Însă ceea ce a fost conceput ca soluție temporară s-a transformat într-un model de guvernare”, arată specialistul.

Acesta subliniază că filosofia Uniunii Europene este diferită și se bazează pe formarea liberă a prețurilor, libera circulație a energiei și limitarea intervențiilor statului.

„Comisia Europeană a reacționat. Procedurile privind restricțiile asupra pieței gazelor și energiei electrice nu sunt simple dispute tehnice între Bruxelles și București. Ele vizează însăși filosofia pieței energetice europene: prețurile trebuie să fie formate liber, energia trebuie să circule liber, iar statele membre nu pot interveni permanent pentru a distorsiona concurența.”

România cere investiții, dar transmite semnale contradictorii investitorilor

În analiza sa, Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unui paradox care afectează sectorul energetic românesc.

Pe de o parte, autoritățile solicită investiții masive în producția de energie, în extinderea rețelelor și în dezvoltarea capacităților de stocare.

Pe de altă parte, schimbările frecvente de reglementare îi fac pe investitori să privească România cu prudență.

„Din această perspectivă, România se află într-o poziție paradoxală. Pe de o parte, solicită investiții masive în producție, rețele și stocare. Pe de altă parte, transmite investitorilor semnalul că regulile jocului se pot schimba peste noapte.”

Expertul avertizează că investițiile de miliarde de euro nu pot fi realizate într-un climat caracterizat de incertitudine legislativă.

„Nicio companie nu poate planifica investiții de miliarde de euro într-un mediu în care o ordonanță de urgență poate modifica radical condițiile economice ale unui proiect.”

Cinci proceduri de infringement deja deschise împotriva României

Analiza evidențiază faptul că România are deja mai multe proceduri de infringement în domeniul energiei.

Printre cele mai importante se numără dosarele privind piața gazelor naturale, restricțiile asupra formării prețurilor la energie și gaze, limitările exporturilor de energie, aplicarea normelor de eficiență energetică și situația legată de Tratatul Cartei Energiei.

Cel mai avansat dintre aceste dosare vizează obligația producătorilor de gaze de a comercializa o parte din producție la prețuri reglementate, procedura ajungând deja în faza avizului motivat emis de Comisia Europeană.

Potrivit specialistului, există riscul ca unele dintre aceste proceduri să ajungă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce ar putea atrage sancțiuni financiare pentru România.

Tranziția energetică ar putea aduce noi probleme

Dumitru Chisăliță consideră că presiunea exercitată de Bruxelles nu se va limita la problema plafonării prețurilor.

În următorii ani, atenția Comisiei Europene se va muta către implementarea efectivă a tranziției energetice și respectarea noilor obiective climatice.

În acest domeniu, România se confruntă deja cu întârzieri importante.

Procedurile de autorizare pentru proiectele energetice sunt lente, racordarea la rețea continuă să fie dificilă, iar aplicarea legislației privind eficiența energetică și energiile regenerabile avansează cu dificultate.

„În multe situații, problema nu mai este lipsa legislației, ci incapacitatea administrației de a o aplica.”

Analiza identifică și alte riscuri, inclusiv cele legate de implementarea noilor reguli europene REMIT privind supravegherea piețelor energetice și combaterea manipulării tranzacțiilor.

„Adevărata problemă nu este amenda, ci pierderea credibilității”

În opinia lui Dumitru Chisăliță, cea mai mare amenințare pentru România nu o reprezintă eventualele sancțiuni financiare.

„În realitate, cea mai mare problemă nu este posibilitatea unor amenzi europene. Amenzile pot fi plătite. Costul adevărat este pierderea credibilității.”

Expertul explică faptul că fiecare procedură de infringement transmite investitorilor și instituțiilor financiare un semnal negativ privind stabilitatea și predictibilitatea mediului economic românesc.

„Fiecare infringement transmite investitorilor, instituțiilor financiare și partenerilor europeni că România are dificultăți în respectarea regulilor comune pe care și le-a asumat.”

România riscă să piardă oportunitatea oferită de tranziția energetică europeană

Potrivit analizei, următorul deceniu va aduce investiții de sute de miliarde de euro în sectorul energetic european.

Țările care vor oferi stabilitate, predictibilitate și un cadru legislativ clar vor atrage cea mai mare parte a acestor fonduri.

„Tranziția energetică europeană va mobiliza sute de miliarde de euro în următorul deceniu. Țările care oferă stabilitate și predictibilitate vor atrage investițiile. Cele care persistă în intervenționism și improvizație riscă să rămână la periferie.”

În concluzie, Dumitru Chisăliță avertizează că miza este mult mai mare decât evitarea unor proceduri europene sau a unor amenzi.

„Adevărata miză nu este evitarea unei scrisori de punere în întârziere sau a unui proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Miza este construirea unei piețe energetice moderne, competitive și predictibile, capabile să asigure securitate energetică și dezvoltare economică pe termen lung.”

Expertul avertizează că, dacă România nu va reuși să își reformeze modul de gestionare a sectorului energetic, riscă să piardă nu doar litigii cu Bruxelles-ul, ci și oportunitatea de a deveni unul dintre actorii importanți ai pieței energetice europene.