Perseidele 2026 luminează cerul României. Când poate fi văzută „ploaia de stele” și unde sunt cele mai bune locuri pentru observații

Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale verii se apropie. În noaptea de 12 spre 13 august, curentul de meteori Perseide va atinge perioada de maximă activitate, oferind pasionaților de astronomie șansa de a observa zeci de meteori traversând cerul într-o singură oră. Dacă vremea va fi favorabilă și cerul va fi lipsit de poluare luminoasă, fenomenul va putea fi urmărit și din România.

Anul 2026 este unul special pentru iubitorii fenomenelor astronomice, deoarece luna august aduce nu doar maximul Perseidelor, ci și o eclipsă totală de Soare vizibilă în Europa, un eveniment care revine pe continent după aproape trei decenii.

Ce sunt Perseidele și de ce apar în fiecare an

Deși sunt cunoscute popular drept „ploaia de stele”, Perseidele nu sunt, în realitate, stele căzătoare, ci un curent de meteori produs atunci când Pământul traversează o zonă bogată în particule de praf cosmic.

Astronomul Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, explică originea fenomenului.

„Perseidele oferă, în fiecare vară, unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ce pot fi urmărite de pe Pământ. Deși sunt cunoscute popular drept „ploaia de stele”, această denumire nu este corectă din punct de vedere științific. În realitate, Perseidele reprezintă un curent de meteori, vizibil în fiecare an atunci când Pământul traversează o zonă din spațiu bogată în particule de praf cosmic. Numele „Perseide” provine de la constelația Perseu, din direcția căreia meteorii par să apară pe bolta cerească. În realitate, este vorba despre un efect de perspectivă: particulele pătrund în atmosfera terestră din spațiu, iar punctul aparent din care par să provină este numit, în astronomie, radiant.”

Cum ia naștere spectacolul de pe cer

Fenomenul este produs de particule foarte mici de praf cosmic care pătrund în atmosfera Pământului cu viteze foarte mari.

Frecarea cu aerul determină încălzirea acestora până la incandescență, ceea ce creează dârele luminoase observate de pe sol.

Specialiștii fac și o distincție între termenii utilizați în astronomie. Particula aflată în spațiu este numită meteoroid, dâra luminoasă produsă în atmosferă poartă denumirea de meteor, iar dacă un fragment supraviețuiește traversării atmosferei și ajunge pe Pământ, acesta este numit meteorit.

Legătura dintre Perseide și cometa Swift-Tuttle

Curentul de meteori Perseide este format din resturile lăsate în urmă de cometa 109P/Swift-Tuttle.

„Fenomenul luminos observat de pe Pământ este produs de particule extrem de mici, de regulă cu un diametru mai mic de un milimetru. În momentul în care acestea pătrund în atmosfera terestră cu viteze foarte mari, aerul din jur se încălzește și se aprinde, lăsând pentru o fracțiune de secundă o dâră luminoasă. Acest fenomen poartă numele de meteor. Este importantă și diferența dintre termenii folosiți în astronomie. Particula de praf cosmic aflată în spațiu se numește meteoroid. Atunci când aceasta arde în atmosferă și produce dâra luminoasă, fenomenul este un meteor.

Dacă o bucată de rocă supraviețuiește traversării atmosferei și ajunge la sol, ea este denumită meteorit. Legătura dintre Perseide și cometa 109P/Swift–Tuttle Întregul curent de meteori Perseide este format din fragmente de praf cosmic provenite de la cometa 109P/Swift-Tuttle. De fiecare dată când aceasta se apropie de Soare, gheața din nucleul său sublimează, adică trece direct din stare solidă în stare gazoasă, eliberând în spațiu particulele rămase captive. În decursul a mii de ani, aceste resturi au format o dâră de praf care urmează orbita cometei. În fiecare an, în luna august, Pământul traversează această regiune, iar fragmentele pătrund în atmosferă cu viteze foarte mari și se aprind din cauza frecării cu aerul, dând naștere meteorilor observați pe cerul nopții.”

Când se văd cel mai bine Perseidele în 2026

Curentul de meteori este activ în intervalul 17 iulie – 26 august, însă perioada cu cele mai bune condiții de observare este cuprinsă între 11 și 14 august.

Potrivit astronomului Adrian Șonka, maximul fenomenului este estimat pentru dimineața zilei de 13 august, însă acesta se produce după răsăritul Soarelui.

„Perseidele sunt active în perioada 17 iulie – 26 august. În acest interval pot fi văzuți atât meteori sporadici, care nu aparțin niciunui curent, cât și cei asociați Perseidelor. În 2026, vârful fenomenului este estimat pentru 13 august, în jurul orei 06:00. Cum acesta se produce după răsăritul Soarelui, meteorii nu vor putea fi urmăriți la acel moment. Cele mai bune condiții pentru observare vor fi în nopțile de 12 spre 13 august și 13 spre 14 august, când cerul va permite surprinderea atât a intensificării, cât și a diminuării treptate a curentului. În practică, intervalul 11-14 august oferă cele mai mari șanse de a vedea numeroase „stele căzătoare”, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă.”

Specialiștii recomandă ca observațiile să fie făcute după miezul nopții și până înainte de răsărit, când constelația Perseu se află suficient de sus pe cer.

„Perseidele sunt cel mai ușor de urmărit după miezul nopții și până în zorii zilei, când constelația Perseu se ridică suficient de mult deasupra orizontului, iar numărul meteorilor vizibili poate crește semnificativ. Un meteor este considerat parte a curentului Perseide dacă, prin prelungirea imaginară a traiectoriei sale în sens invers, pare să pornească din zona cerului aflată între constelațiile Cassiopeia și Perseu.”

Unde pot fi observate cel mai bine

Pentru a vedea cât mai mulți meteori, astronomii recomandă alegerea unor zone aflate departe de luminile orașelor.

Regiunile montane, localitățile rurale și spațiile deschise, cu un cer întunecat, oferă cele mai bune condiții pentru observații.

„Pentru o experiență cât mai bună, observațiile trebuie făcute din locuri cu cer întunecat, ferite de poluarea luminoasă. Zonele rurale, regiunile montane sau locurile aflate la marginea marilor orașe sunt cele mai potrivite pentru urmărirea fenomenului. În condiții ideale, cu un cer curat și fără lumină artificială, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră. În schimb, din marile orașe, unde iluminatul public reduce vizibilitatea, numărul meteorilor observați scade, de regulă, la 10-20 pe oră.”

Vești bune pentru pasionații de astronomie

Un avantaj important al ediției din 2026 este faptul că lumina Lunii nu va afecta semnificativ observațiile.

„Sunt vești bune pentru pasionații de astronomie, deoarece în 2026, condițiile de observare a curentului de meteori Perseide vor fi favorabile, deoarece luminozitatea redusă a Lunii nu va diminua vizibilitatea fenomenului. În lipsa luminii puternice a satelitului natural al Pământului, observatorii aflați în zone cu cer întunecat vor avea șanse mai mari să urmărească un număr ridicat de meteori pe parcursul nopții.”, a conchis astronomul Adrian Șonka.