Criza energetică aprinde scena politică din Ungaria. Péter Magyar, acuzat de dezinformare: Așa era doar în România lui Ceaușescu

Ungaria traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii din punct de vedere energetic, după ce nivelul extrem de scăzut al Dunării a forțat oprirea treptată a centralei nucleare de la Paks, principala sursă de producție a energiei electrice din țară. Decizia a declanșat un val de reacții pe scena politică, iar opoziția îl acuză pe premierul Péter Magyar că a făcut afirmații false privind eventualele restricții de consum și îl compară cu practicile regimurilor comuniste.

Deputata Fidesz Piroska Szalai susține că declarațiile premierului induc în eroare populația și afirmă că un sistem în care cetățenii ar fi afectați înaintea marilor consumatori industriali „a existat doar în perioada regimului Rákosi și în România lui Nicolae Ceaușescu”.

Oprirea centralei de la Paks a amplificat disputa politică

Controversa a izbucnit după ce premierul ungar Péter Magyar a anunțat că centrala nucleară de la Paks își va întrerupe complet activitatea, o situație fără precedent în ultimii 44 de ani.

Decizia a fost determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării, fluviu din care reactoarele își asigură apa necesară pentru sistemele de răcire.

Anterior, șeful Guvernului de la Budapesta a anunțat că una dintre ultimele două unități de producție va fi oprită.

„Din cauza unei noi scăderi a nivelului apelor Dunării, una dintre cele două ultime unităţi de producţie ale centralei nucleare de la Paks va fi oprită la ora 1:30 dimineaţa” duminică (adică sâmbătă la ora 23:30 GMT), a scris el pe contul său de X cu puţin înainte de oprirea programată.

Ulterior, premierul a precizat:

„Producţia centralei va scădea astfel la doar 240 de megawaţi”, a completat directorul, precizând că centrala „va fi oprită complet pentru prima dată în 44 de ani”.

În același mesaj, Péter Magyar a criticat modul în care au fost administrate investițiile din ultimii ani.

„În ultimii 16 ani, totul a fost determinat de banii care pot fi furați, de bunăstarea vasalilor și de interesele bazei politice. Adesea, în detrimentul siguranței populației.”

Opoziția respinge acuzațiile și vorbește despre „afirmații false”

Declarațiile premierului au fost imediat contestate de deputata Fidesz Piroska Szalai, care susține că legislația ungară oferă protecție consumatorilor casnici chiar și în cazul unei crize energetice.

„Péter Magyar a făcut o afirmație despre ultimii 16 ani care, în țara noastră, a mai fost întâlnită doar în perioada regimului Rákosi sau în România lui Ceaușescu”, a declarat Piroska Szalai pentru publicația Magyar Nemzet.

Potrivit acesteia, încă din 2016, legislația stabilește clar ordinea în care ar fi aplicate eventualele restricții privind consumul de energie.

Conform regulilor invocate de deputată, gospodăriile sunt ultimele care ar putea fi afectate, iar primele măsuri ar viza marii consumatori industriali și companiile. Numai într-o situație extremă s-ar putea ajunge la întreruperi temporare și prin rotație pentru populație.

Comparație cu perioada comunistă

În declarațiile sale, Piroska Szalai a susținut că modelul în care populația suportă înaintea industriei efectele unei crize energetice a existat doar în două perioade istorice.

Deputata l-a acuzat pe premier că încearcă să transfere responsabilitatea actualelor probleme asupra fostelor guverne și a afirmat că un asemenea sistem a funcționat doar în timpul regimului lui Mátyás Rákosi, la începutul anilor 1950, și ulterior în România condusă de Nicolae Ceaușescu.

Totodată, aceasta a amintit că centrala nucleară de la Paks s-a confruntat și în trecut cu dificultăți provocate de nivelul scăzut al Dunării.

Potrivit parlamentarului, în 1983 autoritățile au reușit să mențină instalația în funcțiune prin lucrări hidrotehnice de urgență și a criticat actualul executiv pentru modul în care gestionează efectele secetei și ale reducerii debitelor fluviului.

Seceta pune presiune pe sistemul energetic al Ungariei

Disputa politică are loc într-un context în care Ungaria este afectată de temperaturi foarte ridicate și de unul dintre cele mai scăzute niveluri ale Dunării din ultimele decenii.

Reducerea debitului fluviului pune presiune asupra funcționării centralei nucleare de la Paks, care asigură o parte importantă din producția de energie electrică a țării.

Autoritățile monitorizează permanent evoluția situației hidrologice, în condițiile în care lipsa precipitațiilor și temperaturile extreme continuă să afecteze regiunea.