Românii aruncă în continuare cantități mari de mâncare. ANSVSA explică ce pot face consumatorii pentru a reduce risipa

Peste 40% din risipa alimentară înregistrată la nivel național provine în continuare de la consumatorii casnici, potrivit ANSVSA. Autoritatea arată că o parte dintre alimentele aruncate ar putea fi salvate printr-o planificare mai atentă a cumpărăturilor și a meselor, depozitarea corectă și congelarea surplusului. În același timp, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, avertizează că reducerea risipei nu trebuie să ducă la relaxarea regulilor privind siguranța alimentelor.

ANSVSA: Peste 40% din risipa alimentară provine de la consumatorii casnici

Cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare privind Pierderile și Risipa de Alimente, ANSVSA atrage atenția asupra cantităților de alimente care ajung să fie aruncate în gospodăriile din România.

Potrivit instituției, consumatorii casnici generează peste 40% din totalul risipei alimentare la nivel național. O parte dintre aceste pierderi ar putea fi însă prevenite prin schimbarea unor obiceiuri legate de cumpărarea, manipularea și păstrarea alimentelor.

Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, subliniază că măsurile pentru reducerea risipei trebuie aplicate fără a afecta regulile de siguranță alimentară.

„Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă acesta nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranţă alimentară. Rămânem fermi în aplicarea legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pe întreg lanţul de distribuţie, asigurându-ne că nicio măsură de combatere a risipei nu va pune în pericol sănătatea consumatorilor”, a precizat Bociu.

Produsele apropiate de termen pot fi vândute la preț redus

Măsurile nu îi vizează doar pe consumatori. ANSVSA arată că îndrumă și operatorii economici pentru ca alimentele excedentare să poată ajunge în continuare la consumul uman, atunci când acest lucru poate fi făcut în condiții de siguranță.

„ANSVSA continuă să joace un rol activ de îndrumare a operatorilor economici. Obiectivul central este facilitarea direcţionării sigure a alimentelor excedentare către consumul uman, prevenind transformarea acestora în deşeuri, fără a face însă niciun compromis de la sănătatea publică”, se arată în comunicatul instituţiei.

În magazine și în sectorul de retail, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor verifică practicile privind administrarea stocurilor.

Una dintre variante este vânzarea mai rapidă, la un preț redus, a produselor care se apropie de limita datei durabilității minimale sau de data expirării. O altă posibilitate indicată este transferul gratuit al alimentelor către asociații sau bănci de alimente, cu respectarea condițiilor de siguranță și a lanțului frigorific.

În cazul unităților de alimentație publică, ANSVSA recomandă inclusiv adaptarea porțiilor și o gestionare mai atentă a materiilor prime.

Cum pot românii să arunce mai puțină mâncare

O parte importantă a recomandărilor se adresează direct consumatorilor. Înainte de cumpărături, aceștia sunt sfătuiți să verifice ce alimente au deja în frigider și cămară și să își planifice mesele.

Listele de cumpărături pot ajuta, de asemenea, la evitarea achizițiilor inutile. Cantitățile cumpărate ar trebui adaptate consumului real al gospodăriei.

În casă, ANSVSA recomandă folosirea principiului „primul intrat, primul ieșit”, astfel încât produsele cumpărate mai devreme să fie și primele consumate.

Surplusul de mâncare poate fi congelat, iar porțiile puse în farfurie pot fi adaptate cantității pe care o persoană o consumă în mod obișnuit.

Un alt element important este temperatura frigiderului. Potrivit recomandărilor prezentate de autoritate, aceasta ar trebui menținută între 1 și 5 grade Celsius.

De ce nu este indicat să mergi flămând la cumpărături

Ghidul de bune practici pentru consumatori include și recomandări referitoare la comportamentul din magazine.

„Utilizarea unei liste stricte, evitarea magazinelor în momentele de foame, cumpărarea de alimente vrac sau în ambalaje adecvate necesarului real, achiziţionarea fructelor şi legumelor cu imperfecţiuni estetice şi alegerea produselor aflate la reducere aproape de data durabilităţii minimale (dacă se urmăreşte consumul imediat)”, se arată în Ghidul de bune practici pentru consumatori.

Astfel, consumatorii sunt îndemnați să nu cumpere mai mult decât pot folosi și să ia în calcul inclusiv fructele și legumele care au defecte de aspect, dar care pot fi consumate.

Ce poți face la serviciu, școală sau restaurant

Risipa poate fi limitată și atunci când mesele sunt consumate în afara locuinței. La școală sau la serviciu, recomandarea este ca porțiile solicitate la cantină să fie adaptate necesarului, iar spațiile comune în care sunt păstrate alimentele să fie gestionate corespunzător.

În restaurante și alte unități de alimentație publică, consumatorii pot comanda în funcție de apetitul real. Atunci când rămâne mâncare neconsumată, aceasta poate fi solicitată la pachet.

ANSVSA subliniază astfel că reducerea risipei poate începe încă din momentul în care este făcută lista de cumpărături și poate continua prin depozitarea și porționarea corectă a alimentelor, fără ca aceste măsuri să afecteze regulile privind siguranța alimentară.